Ovidiu Petre Dumitrescu, făurarul modern
Ovidiu Petre Dumitrescu este un artist făurar, un artist coborât parcă în lume dintr-un tărâm mitologic și plin de viață umană în același timp, plin de ceea ce el de fapt pune în fiecare obiect pe care îl concepe și pe care îl face, căruia îi dă viață și formă. Rar poți găsi ceva făurit de Ovidiu Petre Dumitrescu care nu își arată sau care nu își strigă numele, numele care îl face și care îi dă dreptul să trăiască în lume, la un loc și la fel cu cel care l-a conceput și care l-a creat.
Ovidiu Petre Dumitrescu își folosește și împrumută simțurile și simțirile tuturor lucrurilor, tuturor obiectelor și lucrărilor care îi ies, îi evadează din mâini, care se lasă prelucrate, modelate de el și care, după aceea, îl completează la rândul lor și îl îmbogățesc. Lumina, mișcarea, zborul, dansul, etc., toate aceste stări, mișcări și manifestări sunt așezate de artist pe, sau pe lângă fiecare lucrare a lui, completând mai apoi cu strălucire și fast. Lucrările rezultate, aduse la lumină, concepute de acest magician al formelor nestatornice, au independență și personalitate, au cinetică și tandrețe, au împrumuturi din lumina solară și din melancolia dată de lumina rece a lunii. Au, de asemenea, personalitatea dură, semiascetică, a artistului lor.
Ovidiu Petre Dumitrescu trăiește într-un univers al jocului continuu, permanent și creator, trăiește într-o lume pe care o completează și o personifică tot timpul, modelând continuu și așezând de fiecare dată o nouă și foarte nouă cărămidă la imperiul populat de obiectele pe care le-a creat și însuflețit. Din vatra lui cu foc permanent, întreținut cu foale de zeu fierar, ies lucruri, obiecte, lucrări, care nu își găsesc imediat locul, vin în lume toate încărcându-se cu bucăți de viață și pășesc neliniștite în liniștea universului nostru. Anume își găsesc asemănare în tot ceea ce ține de ludic și de mitologic, anume se transformă, se mută din regimul uzual în cel artistic, pentru a arăta și a demonstra forța cu care au fost învestite și însuflețite, forța care le controlează și le dă puterea de a străluci și a împrăștia în jurul lor această strălucire.
Ovidiu Petre Dumitrescu este un zeu al focului viu, al focului care modelează și care modulează arta, arta care îl stăpânește și îi pune în suflet și în mâini tot curajul creator, toată frumusețea trăirii permanente și vii. Ovidiu Petre Dumitrescu așează moleculele materiilor pe care le folosește cu lovituri grele de ciocan, cu puterea greu de strunit a sudurii electrice, cu căldura nestăpânitului foc. Toate acestea colaborează și lucrează împreună cu artistul făurar și orânduiesc formele dându-le forma ideii gândite, dându-le siguranța formei finale care le îmbracă ulterior și care le impune definitiv privirilor noastre.
Privirea noastră mângâie duritatea fierului lucrat, îmblânzit în forme severe, sau dulci, privirea noastră încălzește răceala obiectului scăpat din căldura toropitoare a cuptorului din care a ieșit, privirea noastră trăiește intens și primește lumină din fiecare lucrare care ajunge să se odihnească, să se liniștească în fața ei. Privirea noastră îmblânzește iar lucrările rezultate îmbogățesc.
Ovidiu Petre Dumitrescu își întărește convingător aura de artist făurar cu fiecare lucrare adusă în fața privirii noastre și își încarcă artistic biografia de maestru neconvertit la posibila ușurătate a ființei, a vieții de zi cu zi.
Ovidiu Petre Dumitrescu își construiește o cetate de fier înconjurată de foc, de un foc de nestins, cald și liniștitor, de focul ce face ca viața să își facă simțită prezența în fiecare dintre lucrările lui.
Ovidiu Petre Dumitrescu este un zeu modern, unul uman și hâtru, este un zeu care se hrănește și trăiește cu lumina făuritoare care îl motivează și îl înnobilează permanent.
GABRIEL ENACHE este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea București, are un master în antropologie, e jurnalist cultural, poet, prozator și eseist…