Fizician, meteorolog și profesor – Ion SANDU
In calitate de Director General al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion SANDU a coordonat etapele de modernizare a activităţii de meteorologie din România, fiind convins că acest proiect a contribuit la crearea unei atitudini noi faţă de oamenii de mediu şi i-a făcut mai sensibili la riscuri, în scopul de a preveni şi diminua efectele asupra schimbărilor climatice.
Ion Sandu s-a născut la 18 februarie 1952, în comuna Pietrari, judeţul Dâmboviţa şi a urmat cursurile Şcolii generale în comuna natală, iar pe cele liceale la „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte. Devine, în anul 1976, licenţiat al Facultăţii de Fizică, secţia Fizica Atmosferei, Universitatea Bucureşti. Cariera profesională o începe ca angajat la Institutul Naţional de
Meteorologie şi Hidrologie (INMH). Urmează o specializare la Institutul Central de Informatică, curs de programatori, în anul 1980 şi în intervalul 5 septembrie – 5 decembrie 1993, o nouă specializare în Danemarca, la Institutul Naţional de Cercetări asupra Mediului (NERI). În anul 1995, obţine Doctoratul în Fizică cu teza: „Modelarea fizico-matematică a
proceselor de difuzie şi transport al poluanţilor la scară locală şi macroscară. Aplicaţii la calculul concentraţiilor de poluanţi pe teritoriul României”. Stăpâneşte, conform cerinţelor europene limbile engleză şi franceză. Este căsătorit şi are doi copii.
În evoluţia sa profesională ocupă la INMH postul de Cercetător ştiinţific principal gr. I, din 1996 şi de Director, din1997. Din 1999, este numit Director General la C.N. INMH, apoi, din 2001 Şef la Observatorul de Fizica Atmosferei de la INMH şi devine, în 2004 Director la Şcoala Naţională de Meteorologie. Desfăşoară şi o activitate didactică la Universitatea București, Facultatea de Fizică, unde, din 1995, predă cursul „Dispersia poluanţilor în atmosferă” şi din 2004, ţine cursul „Fizica Atmosferei” la Şcoala Naţională de Meteorologie.
În anul 2005, este numit Director General la Administraţia Naţională de Meteorologie, unde în afara cooptării ca Membru al Comitetului de Coordonare şi Cercetare al Comisiei Guvernamentale Permanente pentru Apărare Civilă în cazul accidentelor şi dezastrelor, existau şi următoarele principale responsabilităţi: cercetări în domeniul modelării poluării atmosferei; realizarea unor modele de dispersie în care sunt descrise procesele de difuzie și transport al poluanţilor la scară locală şi regională; realizarea studiilor de poluare pentru surse majore de poluare din România; coordonarea grupului de specialişti implicaţi în evaluarea impactului unui accident chimic sau nuclear asupra mediului etc.
A susţinut o cercetare ştiinţifică pro-activă necesară pentru a promova o mai bună înţelegere a impactului schimbărilor climatice şi dezvoltarea de competenţe, metode şi tehnologii pentru a face faţă consecinţelor schimbărilor climatice. Începând din 1994, elaborează peste 33 de materiale ce sunt publicate în revistele de specialitate sau susţinute la diferite sesiuni ştiinţifice naţionale sau internaţionale. Materialele au fost concepute singur sau în colaborare cu Moţiu C., Barbu A. Pescaru I. V., Romanof N., Berkowicz, R., Olsen, H.R., V. Cuculeanu, Lupu, A., V. Ivanovici, M. Caian, C. Ionescu, M. Ursache, D. Balăa, Elena Mateescu, Aristiţa Busuioc. Publică în colaborare lucrările: „Modele de evaluare a dispersiei poluanţilor în atmosferă”, 2004 şi „Schimbări climatice în România şi efectele asupra agriculturii”. Coordonează publicaţiile lansate în colectiv de ANM: „Clima României”, Editura Academiei Române, 2008, „Advanced in Radar Technology” şi Advanced in Radar Applications”, la Sixt European Conference on Radar in Meteorology and Hydrology (ERAD), 2010, Sibiu şi „Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice”, 2010, Bucureşti. Participă la proiecte de cercetare naţională cu „Modalităţi de reducere a impactului schimbărilor climatice asupra recoltelor de grâu în Sudul României” – Grimpclim şi „Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra potenţialului agroclimatic al României în vederea zonării producţiei pomicole” – Climpactpomi.
De asemenea, participă la proiecte de cercetare internaţională cu „Modelarea matematică a poluării aerului” (1993) în colaborare cu Danemarca – susţinut financiar de Comisia Europeană. Coordonează activitatea în cadrul proiectului European Tracer Experiment (ETEX) şi Director Programe Life Mediu – Evaluarea impactului surselor de poluare asupra
mediului, utilizând tehnici Open GIS (1999 – 2002 si 2003 -2004); contribuie cu experienţa sa la desfăşurarea Proiectelor europene „Agriculture and Climate Changes: how to Reduce human Effects and Threats / ACCRETe”, programul CADSES, ţări partenere – Italia, Grecia, Germania, Cehia, Slovenia şi România (2005 – 2007) şi „Water Core – Water scarcity and droughts – Co-ordinated activities in European Regions/Watercore”- ţări partenere – Germania, Italia, Spania, Ungaria, Olanda, Franţa şi România (2010-2013). Participă la 12 manifestări ştiinţifice naţionale, cu materiale elaborate singur sau în colaborare la Academia de Ştiințe Agricole şi Silvice cu „Perspectiva meteorologică a intervalului iunie – octombrie 2007 în România şi efectele asupra agriculturii”.
În anul 2008, participă la Camera Deputaţilor şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, cu „Perspectiva meteorologică a anului 2008”, apoi la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cu lucrarea „Aspecte privind riscul hidric generat de extremele pluviometrice în zona Luncii Dunării” şi la altă acţiune cu „Schimbările climatice – o realitate şi în zona Balcanică”, continuând la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Inspectoratul General Pentru Situaţii de Urgenţă cu lucrarea „Fenomene meteorologice extreme în România, în contextul schimbărilor climatice” şi, în continuare la a cincea ediţie Icar Forum, cu „Fenomene meteorologice extreme în România – implicaţii asupra agriculturii”. În anul 2009, participă la Academia de Ştiințe Agricole şi Silvice cu lucrarea „Schimbări recente în regimul climatic din România și impactul asupra agriculturii”, iar la cel de-al cincilea Forum, cu „Tendinţe în evoluţia regimului climatic în Regiunea 3 de Dezvoltare (Sud Muntenia)”.
In calitate de Director General al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în perioada 2005-2015, a coordonat etapele de modernizare a activităţii de meteorologie din România, asigurând finanţarea necesară implementării „Sistemului Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN), prin elaborarea Programului Naţional de Meteorologie. De Ziua mondială a pădurilor, apei şi meteorologiei, pe 21 martie 2014, la ASAS, Dr. Ion Sandu a susţinut materialul „Fenomene meteorologice extreme – măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului şi populaţiei”. Ca o recunoaştere a activităţii desfăşurate, în perioada 1997–2001 şi din 2005 până în prezent, este reprezentantul permanent al României pe lângă Organizaţia Meteorologică Mondială. De asemenea, remarcăm că la 1 octombrie 2000, i se conferă Ordinul Naţional „Steaua României în grad de Cavaler”. În anul 2006 devine Membru corespondent şi în 2011 Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti” (ASAS), Bucureşti.
Se poate afirma că România, prin activitatea domnului profesor, joacă un rol important între ţările UE privind cercetarea impactului reciproc între secetă, schimbările climatice şi activităţile agricole. Abordări regionale pentru implementarea viitoare a politicilor ar putea pune la dispoziţie problemele legate de know-how, unelte şi instrumente în vederea dezvoltării planurilor de acţiune regionale, inclusiv a bunelor practici şi a măsurilor de adaptare.
IOAN N. RADU e singurul campion mondial din istoria Târgoviștei, un pasionat cercetător în domeniul astronauticii, autorul unui număr impresionant de lucrări în domeniu, un spirit mereu tânăr și dascăl etern de „Carabella”…