1. ÎNTÂLNIRE – Am avut deosebita plăcere de a fi gazda profesorului Traian Sandu de la Université Sorbonne Nouvelle – Paris 3, alături de care conduc în cotutelă o foarte interesantă teză de doctorat. Domnia sa s-a arătat foarte plăcut impresionat de istoria fostei capitale voievodale, de Curtea Domnească și monumentele sale, de rolul său cultural în perioada Evului Mediu și începutului modernității, de bisericile medievale ale Târgoviștei și cu deosebire de Mănăstirea Stelea, ctitoria lui Vasile Lupu. Mulțumesc colegilor de la Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” pentru amabilitatea cu care ne-au primit în spațiile expoziționale. Ne-am simțit, de asemenea, foarte bine la Institutul de Cercetări Multidisciplinare al Universității Valahia, unde amfitrioană bună ne-a fost colega Viviana Filip, precum și la Centrul de Cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu”.
2. PETTIT ȘI MOLDOVA – Declarațiile recente ale domnului ambasador James Pettit reprezintă, cel mai probabil, un punct de vedere personal, care nu este însușit și de către Departamentul de Stat. Domnia sa cunoaște spațiul sovietic și pe cel rusesc, dar pare mai puțin familiarizat cu temele și istoriile Europei Central-Răsăritene. Ar fi știut atunci că nu se poate vorbi despre o istorie a Republicii Moldova până în anul 1991. Istoria spațiului cuprins între Prut și Nistru este legată indisolubil de istoria Moldovei până la 1812. Raptul rusesc din acel an a asociat această regiune Imperiului Rus din care s-a desprins la 27 martie 1918, în urma votului Sfatului Țării. A fost nevoie de un nou rapt teritorial al Moscovei, rezultat al Pactului Ribbentrop-Molotov, pentru ca Prutul să redevină frontieră impusă românilor pentru aproape jumătate de secol. Împărțirea samavolnică a Germaniei în două state a fost o rană a Războiului Rece pe care noi, europenii, am știut să o vindecăm. Zidul Berlinului a rămas doar o relicvă a Războiului Rece. „Zidul” Prutului încă nu a căzut. Să ne opunem înlăturării unei consecințe a unui pact al puterilor totalitare dacă populația de pe cele două maluri ale Prutului va dori acest lucru?
3. ISTORIE DÂMBOVIȚEANĂ – Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin şi Elena din Bucşani, comandată de Elena Dalles şi de fiul ei Ioan I. Dalles celebrului arhitect Alexandru Săvulescu. Edificiul de cult a fost ridicat în perioada 1894-1895. În chiar anul finalizării acestui aşezământ religios, Săvulescu a fost ales preşedinte al Societății Arhitecților Români. Adept al stilului eclectic şi absolvent de studii de arhitectură la Paris, Săvulescu este o figură binecunoscută pentru realizarea planurilor Palatului Poştelor şi Telefoanelor din Bucureşti (Muzeul Național de Istorie a României de astăzi) şi Bisericii Amzei (edificiul din 1901). Este, totodată, arhitectul care a creat Palatul Noblesse, Palatul Comunal din Buzău, numeroase instituții cu profil educațional. Pictura bisericii a fost inițial comandată în străinătate. Aceasta a fost ulterior repictată de către celebrul pictor şi restaurator Dumitru Norocea, rămas în istoria artei mai cu seamă pentru restaurarea picturii Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş. Nu am văzut interiorul bisericii din Bucşani, înțelegem însă că pictura a fost restaurată în jurul anului 2000. Mulțumiri lui Cornel Mărculescu pentru identificarea în arhiva familiei a arhitectului şi pictorilor acestei frumoase opere de arhitectură.
4. ION GHICA – Se împlinesc 200 de ani de la nașterea marelui om politic, diplomat, academician și scriitor Ion Ghica. Ample manifestări dedicate acestuia vor debuta la finele lunii august, momentul cel mai important fiind constituit de o sesiune omagială a Academiei Române.
5. DE RECITIT – „O colecție de documente este ca și orice altă colecție: ca un cabinet numismatic, ca un ierbar, ca un muzeu… Nu ajunge de a aduna un număr cât mai mare într-o ordine potrivită și într-un spațiu comparativ foarte mic, ci încă, și mai cu seamă, se cere a se arăta sensul și importanța obiectelor adunate. Ce poate fi un cabinet numismatic, în care monedele și medaliile nu vor fi descifrate și înscrise? Ce poate fi un ierbar, în care veți vedea schelete botanice neexplicate? Ce poate fi un muzeu fără catalog, fără cuvenita lumină, fără un bun cicerone?” (Bogdan Petriceicu Hașdeu, Arhiva istorică a României, vol. I, 1864-1865, p. 2.)
6. TOT DE RECITIT – Distih atribuit franciscanului Nicolaus din Lyra sau dominicanului Augustinus de Dacia, citat de Umberto Eco în lucrarea „Scrieri despre gândirea medievală”, p. 128: „Litera te învață faptele, alegoria acel lucru în care trebuie să crezi,/
Tâlcul moral ceea ce trebuie să faci, cel analogic către ce trebuie să aspiri”.
7. O IMAGINE – Planul arhitectonic general al Mănăstirii cisterciene de la Cârța era inspirat din cel al Abației din Pontigny (în imagine). Ordinul cistercian are meritul de a fi introdus arta gotică în Transilvania și în spațiul românesc, în general. (Afirmație inspirată de lucrarea lui Șerban și Veronica Turcuș – „Ordinul cistercian în Transilvania Medievală” și de cea a lui Adrian Defta – „Cistercienii – per visibilia ad invisibilia”).
8. O CASĂ DE TÂRGOVIȘTE VECHE ȘI NOUĂ – Casa Mihai Stănescu, 1890…
9. ALTĂ CASĂ DE TÂRGOVIȘTE – Casa Dumitru Dincă, 1900…
10. NOSTALGICILOR COMUNIȘTI – „Să nu ne legăm că trebuie demolate clădiri, ci trebuie făcută o sistematizare, ca să spun așa, ca și cum nu ar fi nimic, ca și cum ați lucra pe o zonă liberă”. Și încă: „Să știți că, dacă demolăm tot, Bucureștiul va fi frumos” (Nicolae Ceaușescu, Ședința din 10 martie 1977 și Ședința Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român, 30 martie 1977). Sursa: Beatrice Todireanu, raport doctoral…
SILVIU MILOIU este profesor universitar, la Universitatea VALAHIA, din Târgoviște…