Eram prin anii liceului, când am dat din întâmplare, peste o carte de filosofie a profesorului Nae Ionescu, pe un raft dintr-o bibliotecă, acolo unde mergeam să caut câte ceva bun de citit pe atunci. Era o carte de filosofie care cuprindea şi unele cursuri ale domnului profesor, preluate si redactate de studenţi ai acestuia, cât şi gânduri şi Continuă să citești
Cum ştim ce e drept şi ce e nedrept, ce e bine şi ce e rău, şi cum acţionăm în consecinţă, în situaţii concrete de tip social, când este vorba de a aplica nişte criterii universale, unor situaţii de tip particular? Continuă să citești
Timpul reflectă durata de existenţă a obiectelor şi a fenomenelor, simultaneitatea sau succesiunea lor. Timpul fizic exprimă măsurarea desfăşurării temporale dintre două momente. Putem să îl definim ca număr al mişcărilor dintr-un interval dat. Timpul uman este rezultatul reflexiei raționale şi al meditaţiei asupra raportului existență-timp-finitudine. Continuă să citești
Nu știm ce să ne spunem. Comunicăm cu ceilalți pe scurt și superficial, în special cu cei pe care nu îi cunoaștem. Uneori între doi oameni apar momente de tăcere și ele se petrec când ei nu mai sunt acolo prezenți.
Suntem prezenți prea puțin. Adesea râdem la o glumă bună, și suntem mult mai mult prezenți acolo, decât atunci când discutăm lucruri pe care le considerăm serioase și poate chiar importante. Continuă să citești
Este o metodă foarte interesanta de origini liberale, denumită întâi „celui care are, să i se mai dea, iar de la cel care nu are, să i se mai ia.” Aceasta înseamnă ca cel care câștigă profită de pe urma a ceea ce a realizat, iar cel care nu reușește să se ridice la un nivel, rămâne cu mai puțin decât avea înainte. Continuă să citești
Un lucru a fost bun, când a avut sens. Tindem către sens. Dar şi către a face binele? Dacă da, în ce fel? Care e sensul binelui? Trăim mereu în aşa fel încât viaţa să aibă sens pentru noi? Binele pe care îl faci depinde de o concepţie despre lume şi viaţă? O concepţie despre viaţă, e influenţată de o anume societate, o anume cultură, o anume perioadă de timp şi un anume context. Continuă să citești
Mintea umană poate gândi termeni opuşi, elemente opuse, şi le poate conceptualiza şi materializa. Dar există în realitate opoziţie totală, absolută, alta decât aceea din punctul de vedere logic? Cu toţii ştim despre opoziţia între bine și rău, şi cu toţii putem gândi conceptul de bine absolut, cât şi pe cel de rău absolut. Cu toţii putem privi ce se petrece în lume corespunzând celor două categorii: bine-rău. Continuă să citești
Există în sufletele noastre o înclinaţie către fericire. Ne dorim fericirea, vrem să ajungem la ea, potrivit ideii pe care o avem fiecare despre fericire. Unii consideră că fericirea este un scop, alţii consideră că este împlinirea dorinţelor, sau alţii că ea este o stare de linişte şi împăcare. Unii consideră că fericirea este strâns legată de ideea de a face binele. Alţii cred că situaţiile cu care ne întâlnim în lume sunt deseori contrare cu fericirea pe care ne-o dorim. Sau alţii consideră că fericirea este o trăire independentă de lumea în care trăim. Sensul ei e Continuă să citești
Din ce în ce mai mult, societatea s-a bazat pe ideea de individualism. Acest lucru a dus, pe de o parte, la ideea de separare unii de ceilalţi, nepăsare, indiferenţă, faţă de semenii noştri. Se vorbeşte de drepturi pozitive şi negative, întrucât, în mare măsură, tindem să credem că e de ajuns să le respectăm pe cele negative, pentru a ne socoti morali. Dar oare nu ar trebui să ne pese de semenii noştri, în mai mare măsură? Chiar dacă foarte multe nu putem face, înseamnă aceasta că nu putem face nimic? Continuă să citești
Dacă acum două sute de ani, oamenii ar fi văzut un film despre lucruri care se întâmplă azi, ar fi crezut că filmul pe care îl văd este ştiinţifico-fantastic. Astăzi, din ce în ce mai mult, comunicarea se petrece la nivel virtual, tot aşa cum Foucault, un filosof structuralist, spunea că odată cu schimbarea unei epoci, se schimbă şi felul nostru de a gândi, de a simţi şi a trăi întâmplările. Dar în ce măsură, între oameni au rămas aceleaşi tipuri de legături, când tiparele noastre de gândire s-au schimbat, în diverse epoci? Continuă să citești