1.Titulescu – „M-am întâlnit cu Titulescu pe plaja de la Cannes. Vorbea franceza mai bine decât mine. Ce om uimitor…” Asta scrie marele romancier german Thomas Mann despre diplomatul și omul de stat roman Nicolae Titulescu. „Salut în dumneavoastră, domnule Ministru, o forță europeană!” ii spunea omologul său francez Louis Barthou de la tribuna parlamentului. Aniversăm 135 de ani de la nașterea unui mare român. Sa învățăm de la Titulescu curajul de a ne urma propriile convingeri! Continuă să citești
Arhive etichete: Cultura politică
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
1.Despre circ și realitate – „Circul a înlocuit Forul din antichitate, a devenit epicentrul vieții publice, locul unde poporul își manifestă sentimentele, spiritul de opoziție și de frondă. În tribunele circului împăratul ia contact cu subiecții săi și tot acolo, potrivit obiceiului, îi binecuvântează făcându-le semnul crucii. Tot în tribunele circului se joacă scenele cele mai tragice între suveran ți poporul său, preludiu al revoltelor și revoluțiilor. […] Circul și religia, iată cele doua ocupații de bază ale oricărui bizantin”. (Charles Diehl, Bizanț. Grandoare si decadență, Paris, Flammarion, 1919) Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
1.Despre perpetuarea aristocrației – Cât vor cântări patriotismul economic, identitatea națională sau autonomia strategică în configurarea noilor realități socio-politice ale lui 2017? Sau va rămâne rege liberul schimb? Și care ar trebui să fie, în mod firesc, locul pe care țara noastră ar trebui să îl ocupe pe harta politică a lumii? A devenit un obicei să spui că lumea este în schimbare, că scena internațională s-a modificat radical față de acum 27 de ani, că raporturile dintre statele lumii nu mai au nimic în comun cu diplomația clasică. Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
Alegerile din Austria – Victoria lui Alexander Van Der Bellen în al doilea tur al alegerilor prezidențiale austriece (cu 53,3%) pune capăt unei campanii electorale neobișnuit de lungi pentru mica republică din Alpi. Primul tur al alegerilor a avut loc la 24 aprilie, iar de atunci și până la deznodământul de duminica trecută, situația politică din Austria a stat sub semnul incertitudinii. Într-adevăr, o eventuală victorie a lui Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertății, ar fi condus la alegeri anticipate. Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium
SUBIECTUL LUNII – TRUMP… Ce va urma? Au apărut viziuni apocaliptice pe tema alegerii domnului Trump, avansate de mulți observatori ai politicii de peste Ocean. Totuși, Părinții Fondatori ai Statelor Unite au avut înțelepciunea de a prevedea în Constituția de la 1787 (art. 2) un anumit control asupra președintelui, în sensul că unele decizii au nevoie de aprobarea Congresului sau de un aviz de constituționalitate din partea Curții Supreme de Justiție. În plus, în cazuri extreme de derapaj și abuz de putere există și posibilitatea impeachment-ului, așa cum s-a întâmplat în iulie 1974 cu președintele Richard Nixon. Continuă să citești
Teodor Constantin BÂRSAN – Amestecate
Le Monde și Figaro avertizează lumea că rândul rasiștilor se îngroașă și că albii care au votat cu Trump își pierd statutul de majoritate. Dacă Le Pen va fi votată, vor mai apărea câteva zeci de milioane de rasiști. Și uite așa aflăm că dacă ești alb și nu vrei să devii minoritate în propria țară, dacă nu vrei ca țara ta să fie condusă de mega bănci și mega corporații, ești rasist, fascist, extremist și trebuie să fii înlocuit. Cu ce? Cu hipioți, iubitori, pacifiști, hipsteri afabili și amabili, tree huggeri din Algeria, Tunisia, Libia, Pakistan, Somalia, Iran, Sudan, Nigeria (Boko HAram), Irak, Oman, etc. De-abia aștept să ne luăm cu toții de mâini (care vom mai avea mâini) și să dansăm în cerc. Ce contează că unii vor avea un Ak 47 sau un Shamshir, sunt semne ale păcii… Cum bine spunea Petre Țutea despre comunism: „Fiți fericiți, că vă ia mama dracului!” Și acum stânga încearcă să ne facă fericiți cu forța. Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
ÎNTREBĂRI DE OCTOMBRIE – Va prinde oare România ultimul tren? Sau alegerile din decembrie vor însemna pentru viețile noastre și pentru România alți 4 ani pierduți? Au propus oare partidele politice pe liste oameni cu viziune și bine intenționați? Care ar trebui sa fie obiectivele politicii noastre externe în perspectiva activării art. 50 din Tratatul de la Lisabona, de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord? Continuă să citești
Teodor Constantin BÂRSAN – Antiromânismul, marxismul cultural și falsul intelectual
De ceva timp, în România avem nemeritatul privilegiu să fim martorii unui trend în rândul intelectualilor români şi nu numai. Principalul scop al acestor intelectuali progresişti şi atât de open minded şi îmbibaţi de gândire vestică liberală este să ne releve “adevărul”, să “demistifice”, să demonteze miturile despre România. Unul din aceşti mari intelectuali este domnul Lucian Boia. Lucian Boia a făcut din demistificarea României şi a valorilor româneşti o vocaţie. Carte după carte demontează mituri precum “Epoca de aur”, dreptul românilor şi pretențiile teritoriale în ce priveşte Transilvania, sau intelectuali pe care noi neştiind îi considerăm mari români. Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
POTSDAM – A avut loc reuniunea informala a miniștrilor de externe ai OSCE, de la Potsdam. OSCE (născută la inițiativa României și Belgiei în 1973!) este mai mult un club destinat să mențină contactul permanent între Est și Vest, dar nu are mijloacele de a preveni sau aplana conflicte. Brațele sale armate sunt forțele NATO și ale Federației Ruse. Prin urmare, o asemenea organizație internațională este utilă în special națiunilor lider. Reuniunea de la Potsdam a fost însă importantă în perspectiva reuniunii la nivel înalt UE de la Bruxelles, din 24 septembrie, fiind pentru prima data în ultimii doi ani când reprezentanții europeni și ai federației ruse s-au regăsit în format lărgit la aceeași masă. Continuă să citești
Teodor Constantin BÂRSAN – Argument pentru DOSARELE CDS…
Întotdeauna m-am întrebat dacă jocul copiilor nu este o metodă a societăţii prin care se încearcă să li se imprime un rol social. Fetele se joacă cu păpuşile în special, o înclinare spre instinct maternal spre „nurturing”, spre instinctul de cuib, în timp ce băieţii se joacă in preponderenta cu săbii, maşini şi pistoale de jucărie. Continuă să citești