Atenția tuturor e îndreptată zilele acestea spre scena politică, unde bătălia dintre candidații la președinție (și taberele care-i susțin) construiește un spectacol cvasitotal, cu accente uneori grave, alteori hilare, cel mai adesea grotesc-absurde (cum îi stă bine țării lui Caragiale și a lui Ionesco), un spectacol care se injectează pervers în ochii, urechile, nervii și în general în toată ființa „spectatorului” hipnotizat și imobilizat în fața televizorului ori a computerului precum eroul din Continuă să citești