Arhive etichete: teatru

Puiu JIPA – Nu despre asta-i vorba (2)

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/p206x206/11150384_1090203504339592_4253263345650474390_n.jpg?oh=8f7b75c01b65b1fb38f6838485473ea7&oe=58F6157D Nu despre asta-i vorba (II)

B:Oricum, mulţumesc …

T:Nu-i nimic de mulţumit aici.

B:Lasă-mă să termin (pauză )… te rog.

T:Ar trebui să plec, îmi spui altădată, sau îmi spui la teatru, dacă o să vii.

B:Stai, voiam să-ţi mulţumesc că mă faci să mă simt stupid, cretin şi idiot.

T:Asta-i bună, ai sentimente din astea ? Continuă să citești

Puiu JIPA – Nu despre asta-i vorba (1)

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/p206x206/11150384_1090203504339592_4253263345650474390_n.jpg?oh=8f7b75c01b65b1fb38f6838485473ea7&oe=58F6157D T: (intră, căutînd pe cineva)

B: (e deja în bar, într-un colţ)

T: (nu-l vede pe B, îi cere barmanului) O apă. Plată. Rece. (vorbeşte un pic sacadat, grăbit, tot timpul se uită în toate părţile . Barmanul îi toarnă apa în pahar , T ia paharul, îl pune pe tejghea) Nu ţi-am cerut pahar. Dă-mi o sticlă. Acum. Rece.(De aici încolo T se va juca cu sticla de apă plină). A trecut cumva pe-aici un tip mai în vîrstă…? Continuă să citești

Octavian SOVIANY – Lecția de anatomie a profesorului Orfeu

Prelegerea 1

soviany_70Orfeu se plimbă agitat prin camera lui de lucru ticsită de statui de ceară de toate mărimile. Se aude violoncelul.

ORFEU: Sganarel, nu mai cânta la violoncel! Cânţi ca un diletant. Mai bine ţi-ai vedea de figurinele tale de ceară.
( Violoncelul încetează. Intră Sganarel. )
SGANAREL: Totuşi, cânt destul de bine pentru un simplu valet.
ORFEU: Rostul unui valet e să-şi servească stăpânul, nu să facă muzică de doi bani. (Pauză.) Ce mai face Dona Elvira?
SGANAREL: Ne asediază amazoanele si tu mă baţi la cap cu Dona Elvira. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – insula fericiților (11)

soviany_70Actul V

Au trecut foarte mulţi ani. Suntem pe puntea unei corăbii. În fund, roata timonei, de care stă sprijinit, cu spatele către public, cârmaciul. Undeva, într-un loc foarte vizibil, o cursă de şobolani pe care o cercetează Agenor. A îmbătrânit, e acum un bărbat în puterea vârstei, cu chipul inundat de o barbă sălbatică. Alături, Ulise, foarte bătrân, poartă un tricou marinăresc. I se văd braţele goale, pline de tatuaje. La una din mâini, ceva mai sus de încheietură, are o faşă murdară de sânge. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – insula fericiților (10)

octavian_soviany-pictELPENOR: Salutare, Ulise.
ULISE: Fii drăguţ, Elpenor, n-ai vrea să vii altădată?
ELPENOR (Uitîndu-se urât la acvariul adus de Ulise.): Mi se pare că deranjez. (Pauză.) Să-ţi fie ruşine, Ulise, ai ajuns o momâie.
ULISE: Momâie? De ce tocmai momâie?
ELPENOR : Fericiţii se gudură pe lângă tine ca nişte căţeluşi, căpitane. Nu-i frumos că le încurajezi pornirea către idolatrie.
ULISE : Te înşeli, dragul meu. Dimpotrivă, eu mă străduiesc să-i aduc pe calea raţiunii. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – insula fericiților (9)

octavian_soviany-pict

Actul IV
Pe malul mării. Nausicaa. Regina.
REGINA: Trebuie să laşi mofturile, fetiţo, şi să te supui voinţei tatălui tău.
NAUSICAA: Mai bine moartă decât să mă mărit cu Ulise. Ăsta e ultimul meu cuvânt.
REGINA: Ulise e un bărbat matur şi plin de înţelepciune. Altul mai matur n-o să găsim niciodată.
NAUSICAA: V-am cerut eu vreodată să-mi găsiţi un bărbat? Din partea mea n-au decât să crape cu toţii, dacă vrei să ştii.
REGINA: Nesăbuito, te răzvrăteşti împotriva hotărârii lui Alcinou? Spune, ţi-a lipsit vreodată ceva în palatul tatălui tău? Te-am iubit ca pe lumina ochilor noştri.
NAUSICAA: De asta vreţi să mă faceţi nefericită!
REGINA: Orice prinţesă din lume s-ar mândri cu un asemenea siţ. Gândeşte-te, e cunoscut şi admirat de toată Antichitatea. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – Insula Fericiţilor (8)

octavian_soviany-pictNAUSICAA: Ulise, iscusitul Ulise în Insula Fericiţilor… (Începe să plângă.)
ALCINOU: Recunosc că situaţia e cât se poate de delicată. Tu ce părere ai, Demodoc?
DEMODOC : Pe cele şapte muze ale Parnasului, dacă omul ăsta este Ulise eu sunt corabia Argo.
ALCINOU: Să nu ne înfierbântăm, poate că ni se oferă o şansă istorică. (Cască.) Daţi-mi coroana, mi-a venit cheful să guvernez.
REGINA: Ultima dată ai lăsat-o în poiata găinilor, Alcinou. (Pauză.) La latrină ai căutat-o?
ALCINOU : Poftim, era în borcanul cu murături. (Îşi pune coroana pe cap.) Aşadar dumneata, stimate colega, pretinzi că ai fi renumitul Ulise? Continuă să citești

Octavian SOVIANY – insula fericiților (6)

 

Octavian_Soviany W(Intră Alcinou.)
ALCINOU: Pe fulgerele lui Zeus! Iar vă certaţi?
EURIAL: Pacostea de Arete l-a insultat pe marele ceasornicar al palatului.
ALCINOU: Arete să nu se amestece în chestiunile de ceasornicărie. De mult vroiam să-i spun că-s cam nemulţumit de educaţia prinţesei. (Pauză.) Un moment! (Striveşte cu papucul un gândac pe perete.) Continuă să citești