Arhive categorii: Octavian SOVIANY

Octavian SOVIANY – Dumas – Dulapul de acaju…

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/p480x480/12963913_1061927447212418_1232279340755278526_n.jpg?oh=127a7dbb4495e1c0243a2ac13dc279f0&oe=57866CA0DULAPUL DE ACAJU

O povestire poliţistă a lui Dumas

 

Am auzit în tinereţe, de la un aghiotant al prinţului Eugéne, care servise sub comanda tatălui meu şi se numea Bataille, povestirea care urmează şi pe care ar trebui s-o trimit confratelui Gaboriau, ce, cu talentul său special pentru acest gen de istorii, ar putea face din ea un pandant la Crima din Orcifal sau la Afacerea Lerouge. Continuă să citești

Octavian SOVIANY –Jacques Ellul – Metamorfoza burghezului

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/p480x480/12963913_1061927447212418_1232279340755278526_n.jpg?oh=127a7dbb4495e1c0243a2ac13dc279f0&oe=57866CA04. Burghezul a avut întotdeauna vocaţia de a fi un personaj grotesc. Tot ce parvine de la el, provoacă râsul. El este sperietoarea obsedantă, dar doar caraghioasă a unei societăţi. Grimasa lui e de neplătit. Este mereu încornoratul păcălitul, imbecilul. Tradiţia teatrală îl oglindeşte cu fidelitate. Deja în fabliau-urile şi povestirile Evului Mediu, burghezul este fricosul care se ascunde în spatele tejghelei sale ori de câte ori apare o spadă, pântecosul care se lasă tîlhărit de maleficii golitori de pungi, omul liniştit care îşi varsă oala de noapte peste scandalagiii care îi tulbură somnul.

Continuă să citești

Octavian SOVIANY – Sovianysme

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/10622720_722975517774281_3352508363526832997_n.jpg?oh=f2435e21c1ddfb53491dc2196b481b7e&oe=56DE6909&__gda__=1456804053_06d7c8b27c12c96b3ab4e3f760b328d0OCTAVIAN SOVIANY – Fragmente

XXX – din punctul meu de vedere, marx nu e un gânditor tocmai de dispreţuit, deşi greşeşte în multe privinţe…una din ele…nu exista revolutii….doar lovituri de stat, care survin pe fondul unui vid de putere….autoritatea îşi pierde credibilitatea…..şi nu mai funcţionează.. în situaţia asta, cineva trebuie să preia puterea….dar asta nu înseamna mare lucru… de fapt revolutia franceză s-a terminat in 1871, odata cu instaurarea celei de-a treia republici…iar dacă miza revoluţiei bolşevice a fost modernizarea rusiei, ea nu s-a terminat nici azi…. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – Jacques Ellul – Metamorfoza burghezului

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/p480x480/12963913_1061927447212418_1232279340755278526_n.jpg?oh=127a7dbb4495e1c0243a2ac13dc279f0&oe=57866CA0Jacques Ellul – metamorfoza burghezului

2.Am ajuns şi la cel mai bun de gură dintre toţi: intelectualul, artistul – prin tradiţie antiburghez. Noi scoatem strigăte de admiraţie vizavi de antiburghezismul Beattleşilor, a beatnicilor, a teatrului lui Albee şi tutti quanti. Nu e un lucru nou. Să ne reamintim că de la apariţia burgheziei în calitate de clasă, artistul s-a ridicat împotriva Nenorocitului. Romanticii au fost – trebuie s-o reamintim – antiburghezi. Marea perioadă a Fovilor, ilustrată de Daumier, arăta convingător opoziţia dintre geniul (deja cu plete) şi burghezul ( cu pălărie înaltă). Continuă să citești

Octavian SOVIANY – Sovianysme

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/10622720_722975517774281_3352508363526832997_n.jpg?oh=f2435e21c1ddfb53491dc2196b481b7e&oe=56DE6909&__gda__=1456804053_06d7c8b27c12c96b3ab4e3f760b328d0Eternul crepuscul sau lecţia despre moarte

Probabil sunt ultimul verlainian din poezia românească de astăzi. L-am citit pentru prima oară pe Verlaine în adolescenţă, poate cu mai puţin entuziasm decât pe
Baudelaire sau Rimbaud. Pentru că lectura poeziei verlainiene presupune, îmi închipui, o anumită maturitate sufletească, o anumită capacitate de a percepe lirismul în starea lui cea mai pură, adică de a percepe acele frisoane şi reverberaţii care vin dinspre text şi te străbat ca o electricitate, antrenând într-un cutremur al fibrelor sufleteşti şi chiar al ţesuturilor din care eşti plămădit, carapacea tare a gândului ce se dizolvă astfel, sub timbrul inconfundabil al muzicii, pe care o secretă cuvintele şi pauzele dintre cuvinte, devenind ea însăşi stare lirică. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – Sovianysme;

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/10622720_722975517774281_3352508363526832997_n.jpg?oh=f2435e21c1ddfb53491dc2196b481b7e&oe=56DE6909&__gda__=1456804053_06d7c8b27c12c96b3ab4e3f760b328d0Un nou roman –

Profesorul Faustin (fragment)

-Pe seama averii mele s-au spus vrute şi nevrute – istorisi mai departe acesta. E adevărat că am agonisit, e adevărat că am făcut poate şi lucruri nu tocmai cinstite, dar o parte însemnată a capitalului care mi-a permis să mă lansez în afaceri la începutul anilor ’90 a fost rodul unei întâmplări stranii, pe care n-am povestit-o până acum niciodată şi despre care n-aş dori să se scrie în jurnalul lui Radu Rogalski.

-Rămâne de văzut – chicoti jurnalistul. Continuă să citești