The one and only Leonard Cohen – A scris poezie și a făcut muzică, dar nu a luat Nobel-ul. A iubit femeile inteligente și vinurile roșii, dar nu de aici i s-a tras finalul. A fost în capitala București (de două ori, dacă nu mă înșel), dar nu a confundat-o cu Budapesta.
A fost una dintre cele mai impresionante voci dintre cele pe care, oricând, le-aș putea identifica. Leonard Cohen a murit, la 82 de ani.

Și alte alegeri – Vă interesează alegerile prezidențiale din Franța? Dacă da, nu uitați că francezii își vor alege la anul (2017) președintele, pentru viitorul mandat. Pe 3 noiembrie, de la ora 21h30 ora Ro, pe postul BFMTv, a avut loc dezbaterea (finală? în orice caz a doua) dintre cei 7 candidați potențiali ai Dreptei – inclusiv Alain Juppé și Nicolas Sarkozy, care sunt teoretic favoriți. Mari șanse ca dezbaterea să fie una mai consistentă decât ce s-a văzut recent în SUA.

Conflict culinar – Rusia versus Ucraina, iarăși… Ei bine, conflictul adevărat abia acum va începe! The Economist pune degetul pe rană, punctul pe i și mâna pe lingură! Iar întrebarea care amenință resturile păcii din zona noastră este: borșul, celebrul borș de la Răsărit, este rusesc sau ucrainean?

„Marcă românească” – Ceaușescu rămâne una dintre cele mai cunoscute „mărci” românești! În ediția din 9 noiembrie a săptămânalului L’Express, a apărut un articol despre anii în care Securitatea comunistă spiona prin Franța – autori, Charles Haquet & Iulia Badea Guéritée. Cititorii vor avea unele surprize.

O seară de noiembrie – Un român oltean francez care a cucerit lumea… Miercuri, 2 noiembrie, pe seară, am fost în „Atelierul Brâncuși” de la Centre Pompidou, Paris, cu ghidajul special al doamnei Doina Lemny – specialista Brâncuși a locului – și cu istoricul de artă Gabriel Badea-Päun. Brâncuși este singurul artist care are atelier refăcut într-un mare muzeu de artă modernă francez! Asta spune ceva… In aceste zile, aici, expoziția artistului Mircea Cantor e la mare onoare!

Roșia Montană – Roșia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO. În intervalul luni 24 octombrie – miercuri 26 octombrie a.c., la Paris, la sediul UNESCO, a avut loc cea de-a 40-a sesiune de lucru a Comitetului Patrimoniului Mondial. La aceasta sesiune, România a fost reprezentată de doamna Irina Iamandescu (directoare în cadrul Institutului Național al Patrimoniului din București), de domnul Flavio Pironea, delegat permanent adjunct al României la UNESCO și de mine. În ședința din ziua de miercuri, 26 octombrie a.c., plenul a adoptat documentul WHC/16/40.COM/8A, care cuprinde propunerile statelor membre ale organizației pentru obiectivele de inclus în lista indicativă a UNESCO. Printre acestea, a fost adoptată și includerea sitului Roșia Montană, propus de România, pe lista indicativă UNESCO. Precizăm că includerea pe lista indicativă este un prim pas în eventuala propunere a sitului respectiv pentru a intra pe lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Dar este un pas care contează.

Despre o carte – „Pentru gloria țării și înflorirea României socialiste, înainte!” (redau din memorie…) spunea comandantul de grupă, detașament sau unitate etc. „Tot înainte!”, răspundeau ceilalți pionieri. Iar generația bunicilor mei și ai noștri, când auzea lozinca, adăuga inevitabil: „Da, tot înainte era mai bine!”. Cam la asta se poate reduce teoria demografică a comunismului! A fost o plăcere să scriu prefața unei astfel de cărți…

O știre – În anul 1983 „IRA a pus la cale un amplu complot pentru asasinarea Prințului Charles, a Prințesei Diana și a membrilor trupei Duran Duran în timpul unui concert de la Teatrul Dominion din Londra. Bateristul trupei, Roger Taylor, a vorbit pentru prima dată despre această conspirație. Din fericire omul care a fost responsabil cu plantatul bombei era un informator de poliție și nu a setat detonatoarele”. Oh la la! Dacă s-ar fi întâmplat, asta i-ar fi traumatizat inclusiv pe adolescenții din România lui Ceaușescu! Întotdeauna am fost de părere că pop-rockul e parte din istoria secolului XX! Iată o dovadă…

Altă știre – Puțină lume, din păcate, știe… Chiar și în România (sau mai ales…), puțină lume știe că țara noastră, prin Institutul Cultural Român, dă anual un premiul internațional pentru literatură, jurizat de un juriu internațional, premiu care în anii precedenți a onorat scriitori din Canada, Cehia, Chile, Haiti, Maroc, Tunisia, Vietnam etc. Desigur, nu e chiar Nobel-ul – dar aceasta nu este un motiv pentru a nu ne interesa! Am participat la colocviul prilejuit de ediția 2016 a acestui premiu, ajuns la a XI-a ediție, totuși!

Presa și sondajele, sub semnul întrebării – Măcar pentru amuzament, dacă e cazul, iată ce titra cotidianul francez (de dreapta) Le Figaro în ediția din 21 octombrie a.c., pe prima pagină! De citit cele trei rânduri de sub titlu… Cred că oricine, chiar și fără a fi studiat franceza, înțelege ce înseamnă „largement”.

ADRIAN  CIOROIANU  este profesor universitar, istoric, jurnalist, eseist și un important om politic; este noul ambasador al României la UNESCO…