Absolut descumpănit am fost în momentul în care ai mei m-au anunţat că mai am doar câteva zile la dispoziţie pentru a mă înscrie la nu ştiu ce concurs, că numai aşa pot deveni profesor. Şi descumpănit am rămas câteva minute bune apoi. Tocmai mă întorsesem victorios de la Bucureşti unde, Continuă să citești
Când Nichita Stănescu a lansat sintagma aceasta, fac pariu că nu s-a gândit nicio clipă că-şi va extinde semnificaţiile la tot felul de situaţii, stări, atitudini şi alte cele; nici că plânsul îşi va trimite rivalul la dracu-n praznic, înlocuindu-l cu absurdul, grotescul, tragicul. După ce am parcurs o bucată bună din frumoasa noastră patrie cu Continuă să citești
Profesoara de muzică EMANUELA CRĂCIUN
Cu satisfacţie vom prezenta în prim-planul rubricii Oamenii de ieri și de azi ai Târgoviştei pe doamna profesoara de muzică Emanuela Crăciun, care a depus o intensă activitate didactică, muzicologică şi de popularizare a muzicii culte. O contribuţie de seamă este cea referitoare la implicarea voluntară de atragerea elevilor în activităţi extraşcolare, Continuă să citești
New York este plin de saloane de manichiură: „Pretty Nails,” „Golden Nails,” „Perfect Nails” sunt doar câteva dintre numele ispititoare pe care le puteți citi pe ferestrele lor. Venind mai aproape, puteți vedea că angajații, doar femei, sunt fie din Asia, fie din America de Sud. Manichiurista din Europa de Est, cel puțin în Manhattan, se Continuă să citești
Mii de insecte se agită haotic, peste tot, făcând un zgomot infernal și înnegrind albastrul. Ai putea crede că asta însemnă libertate, să alerge fiecare în funcție de legea sa proprie, în direcții cât mai diverse. Și tu ai o mișcare a ta, așa încât nu le poți observa cu atenție traiectoria și gesturile, știi că există, însă nu poți spune nimic mai mult despre ele. Continuă să citești
„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă Continuă să citești
O treime dintre copiii americani se joacă cu telefonul mobil înainte de a învăța să meargă sau să vorbească… O să apară Pampers-ul cu android sau iOS? Hai, swipe cu tata!
Românii iubesc sporturile morbide. S-ar uita toată ziua la Fune Rally… Continuă să citești
100 de ani de la un capitol cumplit de Istorie
Radio Erevan era subiect de glume, dar în aceste zile la Erevan se discută un subiect serios. Nimeni nu mi-a putut explica de unde plecase ideea acelor bancuri cu Radio Erevan din perioada comunistă – să fi fost un tip de umor rusesc extins apoi în țările din lagăr? Dacă aveți vreo idee de răspuns, nu ezitați să mi-o spuneți și mie. Continuă să citești
Revăd Portugalia și Lisabona după șase ani. Mi-a fost dor de locurile frumoase de lângă ocean, de orașul așezat pe mai multe dealuri, pe malul drept al râului Tagus, cu fața spre sud. La câțiva kilometri, acolo de unde Vasco da Gama a pornit în explorarea lumii, un far „luminează” locul în care Continuă să citești
Cu gândul la Palatul Mogoşoaia, unul dintre locurile prin care cu adâncă pasiune m-am pierdut, mă îndreptam, într-o zi vestitoare de primăvară, către peretele de un sfidător alb al zăpezii ce-l acoperea, al munţilor Făgăraş. Destinaţia era de fapt Sâmbăta de Sus, locul de care, atât istoricul din mine cât Continuă să citești