Și a venit soarele peste parcarea mea! În sfârșit, după săptămâni întregi de ploi încep să văd fundul gropilor. Îmi era dor de ele. Sunt niște funduri superbe; nu poți să nu le observi. Îți atrag atenția de fiecare dată când întri în parcare. Exact ca atunci când treci pe stradă și, hop, în față îți apare de nicăieri un funduleț pe care se mulează o rochie uni sub care se frământă, ca două roți de moară, două bucuțe Continuă să citești