Alți oameni de ieri și alți oameni de azi… Continuăm să îi descoperim, continuăm să îi aducem în fața cititorilor noștri, cu recunoștință și prețuire… Și sperăm să-i regăsim și în viitoarea ediție a Enciclopediei orașului nostru…

Arhitect Vasile Țelea

A lucrat la diferite institute de proiectare din ţară şi din Bucureşti, a participat la realizarea unor importante edificii şi, în paralel, s-a preocupat de structurarea unor sinteze asupra arhitecturii din România, publicând o lucrare cuprinzătoare a arhitecţilor ce au activat în ultimi 130 de ani. S-a născut în 1943, la Târgovişte. Cursurile Şcolii Generale şi pe cele liceale le-a urmat în oraşul Tg. Neamţ. Este diplomat arhitect al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, din anul 1966. La examenul de diplomă a avut ca temă Valorificarea centrului istoric din Târgovişte, îndrumător fiind prof. arh. Richard Bardenache.

Activitatea profesională o începe la Institutul de Proiectare din Constanţa, secţia litoral, unde, în perioada 1966-1969, a lucrat în colectivul arh. Şerban Manolescu, participând la întocmirea planului general al staţiunii Venus, la proiectarea zonei de căsuţe-vile şi a restaurantului Orion din staţiune. Între 1969-1982, în cadrul Institutului de Proiectare al UCECOM din Bucureşti, într-o primă etapă, 1971–1976, a proiectat Complexe de prestări servicii ale cooperaţiei meşteşugăreşti la Tg. Neamţ, Huşi, Tg. Jiu, Motru, Focşani, Turnu Severin, Baia Mare, Staţie service-auto, şos. Colentina, Bucureşti şi Bloc de ateliere de confecţii şi covoare „Sportul“, Bucureşti. A completat activitatea cu Case de modă la Arad (1978), Sibiu (1980), Slatina (1982) şi Hotelul CASCOM de 150 locuri, la Sovata (1982). În paralel, a colaborat la Carpaţi Proiect cu arh. Şerban Manolescu la realizarea ansamblului hotelier Amfiteatru din staţiunea Olimp (1972) şi cu arh. Rulea Constantin pentru Academia de studii sociale şi politice LEU din Bucureşti (1977).

A continuat activitatea, între 1982-2000, la Carpaţi Proiect, principala lucrare realizată în calitate de autor fiind Ambasada României la Cairo (1997). În această perioadă, participă la lucrări realizate în Bucureşti de restaurarea şi reamenajarea Casei Angelescu (azi Casa Lido), str. C. A. Rosetti (1985), cu S. Manolescu., Casei de oaspeţi a BNR, str. Dr. Staicovici (1996), restaurarea Casei Oteleşteanu, str. Biserica Amzei (1996) şi modernizarea şi extinderea Hotelului Flora (1998). În cadrul BIP (Bucureşti Internaţional Proiect), între 2000-2010, a avut oportunitatea de a realiza școli noi la Ghimpaţi şi la Valea Leurzii, judeţul Dâmboviţa (2000-2002) şi unele dotări printre care: Gara nouă din Feteşti (2008), cu Sorin Gabrea; Ansamblul de locuinţe „Emerald“ str. Tuzla, Bucureşti (2007); modernizarea sediilor de birouri ale PETROM din Videle, Bolintin Vale, Băicoi, Moreni, Târgovişte (2004-2009).

După 1990, împreună cu arh. Gabriel Tureanu, a realizat în Bucureşti Locuinţe individuale pe străzile Matei Voievod, Traian Vasile, Aurel Vlaicu, Scheiu de sus, Elena Cuza (1997 – 2001), Locuinţe colective pe străzile Popa Tatu, Armann, Uruguay, Barbu Delavrancea (2000 – 2007), a continuat cu Locuinţe de vacanţă la Vlădiceasca – Ilfov (1995), Valea Danului – Argeş (1996), Sinaia, str. Pusnicului (1998), Otopeni (2009), Baloteşti – Ilfov (2016) şi Sediul B C R din Câmpina, cu arh, E. Sagatelian (2000).

În cadrul activităţilor extraprofesionale a publicat o parte dintre edificiile realizate în revista Arhitectura, numerele 6 – 1971, 5 – 1977, 5-6 – 1978, 4 – 1984, 4 – 1989, iar desene tematice au fost tipărite în aceeaşi revistă în nr. 5-1983, 2, 3 şi 4 – 1985, 5 – 1986. De asemenea, a participat cu desene la expoziţiile: Artă plastică, organizată la Institutul de Arhitectură din Bucureşti (1983) și Dincolo de arhitectură de la Primăria Sectorului 2, Bucureşti (2011). Unele participări au fost răsplătite cu Premiu la concursul Uniunii Arhitecţilor pentru diapozitivele de arhitectură (1983) şi Menţiune la primul salon de artă fotografică Ambient, Cluj (1984).

Publică lucrări enciclopedice ale arhitecturii din România, ce vin să umple un gol în sistematizarea creaţiei arhitecturale de la noi şi oferă un stimul în aprofundarea domeniului. Un exemplu este Arhitectura secolului 20. 1890 – 2005; Dicţionar cronologic ilustrat, de 550 de pagini, apărut la Editura „Capitel”, 2006. O altă lucrare, mult aşteptată, a fost Personalităţi ale arhitecturii româneşti (1890 – 2010), apărută în 2 volume, format mare, 1000 de pagini, Coperta – Vlad Ţelea, la Editura „Rentrop & Straton”, Bucureşti, în anul 2014. Sunt circa 1.000 de mini-biografii de arhitecţi din ultimii 130 de ani și peste 800 de desene care ilustrează cele mai importante realizări ale acestora, desene în general ale autorului. Interesant este punctul de vedere împărtăşit de arh. Ileana Tureanu, care semnează o elogioasă postfaţă: „Arhitectul Vasile Ţelea oferă publicului larg şi specialiştilor o solidă bază de informare şi un preţios instrument de lucru. El furnizează, ca materie primă, panorama arhitecţilor români, fără a face judecăţi de valoare, ierarhii, clasamente. Aceste două volume sunt marea provocare lansată de autor tuturor celor interesaţi de arhitectura românească.”

În prezent, participă la redactarea viitorului Dicţionar al constructorilor din România, ce va fi editat sub egida Academiei Române, coordonat de inginerul Nicolae Noica.

A avut un fiu, Ţelea Vlad (n. 1978), tot arhitect, care a decedat în incendiul de la Clubul Colectiv din Bucureşti în 2015, fiind chitarist în formaţia Goodbye to Gravity .

Domnul profesor IOAN N. RADU e singurul campion mondial din istoria Târgoviștei, un pasionat cercetător în domeniul astronauticii, autorul unui număr impresionant de lucrări în domeniu, un spirit mereu tânăr și dascăl de „Carabella”…