1. La 2 martie 1935, la Târgovişte lua fiinţă o asociaţie culturală ce purta chiar numele oraşului, dar care urma a se adresa întregului judeţ, având personalitate juridică şi definindu-şi drept scop „pătrunderea culturii în rândul maselor”, prin înfiinţarea de biblioteci, muzee regionale, prin organizarea de conferinţe şi prelegeri, serbări, cinematografe, radio, conservarea monumentelor istorice şi a peisajelor cu specific local ş.a. Toate acestea urmau a fi stipulate în statutele asociaţiei.

„Târgoviştea” îşi avea sediul la Sala de Arme pe care voia să o transforme în proprietatea sa şi îşi propunea înfiinţarea de filiale în tot judeţul, în componenţa ei intrând toţi intelectualii din judeţ, care plăteau o cotizaţie anuală, stabilită de Adunarea Generală. Aceasta era compusă din toate categoriile de membri prevăzuţi în Statut şi se întrunea o singură dată pe an, la 1 mai, după care, în cazul în care nu s-ar fi prezentat jumătate plus unul dintre membri se întrunea cu orice număr de membri şi fără convocare, la 15 mai.

Conducerea asociaţiei era asigurată de un Comitet de Conducere format din 12 persoane, căruia i se alăturau un consiliu şi un comitet al cenzorilor. În actul de constituire se prevedea că în adunările acesteia nu se vor discuta chestiuni politice. O invitaţie la una dintre manifestările organizate de această asociaţie anunţa susţinerea, în amfiteatrul Liceului Enăchiţă Văcărescu, a unei conferinţe, de către Domnişoara Elena Văcărescu.

2. Într-un Calendar al poporului român pe anul 1909 apărut la Editura Librăriei H. Steinberg din Bucureşti, ce are în plus faţă de unul ortodox clasic actual portretele membrilor din familia regală a României şi stema ce aminteşte conducerea de aceasta, a destinelor ţării, precum şi reproduceri ale multor obiective culturale, economice şi sociale(vila Bunescu-Govora, hotel Racovitză-Slănic, vila Stătescu-Câmpulung, sondele din Câmpina, fabrica de ciment din Azuga, sanatoriul din Predeal, liceul Sfinţii Petru şi Pavel din Ploieşti) mi-au atras atenţia câteva însemnări.

Preluând fragmente din text, posesorul acestuia făcuse pe verso adnotări privitoare la fazele lunii pentru fiecare dintre lunile anului, însoţite de descrieri ale caracteristicilor meteo pentru fiecare perioadă în parte. În 1916, tot un calendar ortodox, intitulat de această dată Calendarul Oştirei, care costa 30 de bani şi fusese tipărit la Stabilimentul Grafic Albert Baer, din Bucureşti, beneficiază, dat fiind contextul istoric de reproducerea hărţii României, pe care calcă o ţărăncuţă purtătoare a tricolorului, îndeaproape supravegheată de privirea pătrunzătoare a primului-ministru Brătianu; nu lipsesc însă nici figurile impunătoare în costume militare ale generalilor Prezan şi Averescu, ale altor comandanţi de oşti de pe teritoriul ţării, precum şi arme din diferite epoci istorice. Nu lipseşte descrierea vremii şi fazele lunii, pe tot parcursul anului.

Calendarul Istoric din 1917, vândut la acelaşi preţ prin depozitul I. Şaraga & Swartz dedică întreg spaţiul central unei frumoase reproduceri „în amintirea” familiei regale-regina Elisabeta, regele Carol I şi principesa Marioara-, copila purtând o frumoasă ţinută populară şi toţi având în spate imaginea tricolorului românesc.

RADU  STATE  este  doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale  și ardelean de Târgoviște…