1.PRESA VECHE…

Un fragment din presa veche expusă la arhivele dâmboviţene, în cea mai recentă expoziţie organizată de acestea… La sfârşitul lui 1928 la Târgovişte vedea lumina zilei ziarul Convingerea. Era un ziar independent, scos de un anume Alexandru Ghencea, care avea două pagini pentru care plăteai 3lei. Redacţia şi administraţia acestuia se aflau în Fundătura Bulevard, la nr.15. Să vedem câteva dintre ştirile pe care le putea afla un târgoviştean din paginile numărului patru al acestui ziar, apărut la 15 ianuarie 1929. Continuă să citești →

Începuturi timide de activitate bancară la Târgovişte

Prima instituţie bancară apărea la Târgovişte în 1912, din iniţiativa lui Constantin Olănescu, important lider conservator dâmboviţean. Aceasta se numea Banca Comercială şi Industrială Târgovişte şi îşi avea sediul pe strada Constantin Fussea. Continuă să citești →

Petrolul dâmboviţean – o miză importantă la 1944

România, membră a Axei în anii celui de-al doilea război mondial va fi ţinta unor atacuri distrugătoare din partea aviaţiei aliaţilor, în special în zonele petroliere, vitale pentru armata germană. În Dâmboviţa au loc o serie de astfel de bombardamente în cursul anului 1944, ele începând cu raidul din 5 aprilie, unul intens, în cursul căruia au fost lansate asupra terenurilor petrolifere 22 de bombe. Atât armata germană, cât şi cea română au pierdut în cursul acestor lupte câte un aparat de zbor, două avioane inamice fiind şi ele doborâte. Continuă să citești →

Depre sportul dâmboviţean interbelic

Adept al necesităţii practicării sportului şi admirator al fotbalului şi tenisului, mai ales, mi-au stârnit curiozitatea câteva informaţii peste care am dat din întâmplare în documente din arhivele noastre. Continuă să citești →

La 1 ianuarie 1932 se înfiinţa Biroul de Evidenţă Cadastrală, cu rolul de a întocmi cărţile funciare(existente în Transilvania, după cum se ştie, încă de la începutul sec.al XVIII-lea)-instrumente de lucru benefice în ţinerea evidenţei terenurilor agricole. Statul român încuraja creşterea producţiei la gogoşi de mătase prin oferirea gratuită de omizi, ţăranilor. În Dâmboviţa s-au recoltat astfel, în anul 1932, 3000 de gogoşi de mătase, puţin faţă de cât s-ar fi putut produce, având în vedere numărul mare de duzi în comunele judeţului, dintre care unele-Jugureni, Cojasca- aveau peste 500 de duzi şi zero producţie. Continuă să citești →

1. La 2 martie 1935, la Târgovişte lua fiinţă o asociaţie culturală ce purta chiar numele oraşului, dar care urma a se adresa întregului judeţ, având personalitate juridică şi definindu-şi drept scop „pătrunderea culturii în rândul maselor”, prin înfiinţarea de biblioteci, muzee regionale, prin organizarea de conferinţe şi prelegeri, serbări, cinematografe, radio, conservarea monumentelor istorice şi a peisajelor cu specific local ş.a. Toate acestea urmau a fi stipulate în statutele asociaţiei. Continuă să citești →

Alături de Frontul Plugarilor, PSD reprezenta partidul cu care PCR încerca să se legitimeze, în anii de după război, în încercarea sa de a schimba ordinea social şi politică din România.

În iulie 1947existau în judeţ un număr de 8591 de membri cotizanţi, cei mai mulţi din Târgovişte, urmată nu de celelalte oraşe, aşa cum ne-am imagina, ci de comunele Tătărani şi Măneşti, comunele de pe Valea Dâmboviţei părând a fi un fief al partidului, în judeţ. Continuă să citești →

În baza Reformei agrare din 1945 Ministerul Agriculturii dădea în anul 1946 un ordin prin care toţi membrii Ordinului Mihai Viteazul (cea mai înaltă distincţie acordată în armata română, începând cu anul 1916) urmau să fie împroprietăriţi cu câte 5 ha de pământ, din rezerva de 5% reţinută de stat la expropriere. Continuă să citești →

Mareşalul Ion Antonescu se năştea la 2 iunie 1882 şi era executat la Jilava, printr-o nefericită coincidenţă, la 1 iunie 1946. Se vor împlini, prin urmare, destul de curând, 70 de ani de la moartea sa.

Fără a fi vreun fan al orientării lui politice, pentru controversatul personaj al istoriei româneşti am nutrit un sentiment de admiraţie: pentru calităţile sale morale, verticalitatea sa şi asumarea deciziilor luate. În general, nu prea mai avem prilejul azi, să apreciem oamenii pentru astfel de însuşiri. Continuă să citești →

Puţini dintre locuitorii Târgoviştei cunosc povestea acestui erou de pe meleagurile noastre, un ofiţer care s-a distins în luptă în Războiul de Reîntregire.  Sublocotenentul Rusescu absolvise Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu din Bucureşti, iar la intrarea României în război se afla la comanda Brigăzii 4 Roşiori, având gradul de colonel.

Se distinge în luptele din 1916 pentru eliberarea Transilvaniei: la Magyaros, în fruntea a 10 ofiţeri şi 200 de soldaţi, descălecând şi atacând „la lance” trupele austro-ungare inamice, le-a silit să se retragă în grabă, în dezordine. Continuă să citești →