Arhive etichetă: Cultură şi educaţie

Gabriel ENACHE – Biografii contemporane… Vasile POPA, artistul întrebărilor călătoare…

C:\Users\Ionut\Downloads\gabriel enache.jpgVasile Popa, artistul întrebărilor călătoare

Vasile Popa este artistul care ne propune nu un model, nu un fel de hărnicie exacerbată ci, cu armele pe care arta și talentul artistic i le pun la îndemână, ne face cunoscut, ne aduce la vedere, exemplul despre cum se așază lumea, cu ajutorul culorilor, în rama firească a picturii, a desenului, transportată din aceea, nefirească, a realității, a celor trăite și simțite de el ca om și ca artist în momentul (des)compunerii lor. Pictura, desenul sunt de fapt părțile văzute, care se lasă văzute, din ceea ce în lumină și din ceea ce, la adăpostul întunericului, trăiește de fiecare dată, cu fiecare ocazie pe care munca artistică i-o dă. Continuă să citești

Ioan N. RADU – Amintiri semicentenare

Fotografia de profil a lui Ioan Astronautica Targoviste RaduRACHETOMODELISMUL ROMÂNESC S-A NĂSCUT LA TÂRGOVIŞTE

În ţara noastră, rachetele de dimensiuni mici, încă din secolul al XV- lea, au apărut şi s-au dezvoltat sub forma artificiilor folosite la diferite serbări populare sau statale şi ca mijloace militare de semnalizare, fumigene, luminoase, de atac pe câmpul de luptă etc. După lansarea cu succes, în anul 1957, a primilor sateliţi artificiali ai Pământului în fosta URSS, în lume ca şi în ţara noastră, au apărut primele preocupări de folosire a mini rachetelor în întrecerile sportive, ca mijloc de atragere a tineretului spre noua ramură a ştiinţei şi tehnicii, de cunoaştere a spaţiului cosmic, astronautica. Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Biografii contemporane… Constantin Virgil BĂNESCU, expresia fragilității poetice

C:\Users\Ionut\Downloads\gabriel enache.jpgConstantin Virgil Bănescu (1982-2009); expresia fragilității poetice

Constantin Virgil Bănescu este unul dintre poeții care și-au făcut din poezie nu doar un mod de viață ci chiar modul în care și-a conceput-o și a trăit-o. Fiecare cuvânt al fiecărui poem scris de el arată pur și simplu frânturi din carnea poetului, din ființa sa fulgurantă, transparentă pe alocuri. Putem spune că poezia la locuit pe poet și că, pe alocuri, l-a străpuns și a izbucnit, a ieșit afară prin fantele create. Fiecare cuvânt din poezia lui Constantin Virgil Bănescu are și este marcat de sens, de sensul care impune rostirea poeziei scrisă de el, rostirea care face ca fiecare vers să vibreze odată cu, și alături de cititor. Cele mai multe sensuri ale poeziei sunt ascunse, sunt așezate între paranteze invizibile, paranteze care delimitează aici-ul și acum-ul de dincolo-ul către care (con)duce poemele sale. Continuă să citești

Mihaela MARIN – Fragmente

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtl1/v/l/t34.0-12/12076858_1042111979164861_839511216_n.jpg?oh=12f1194fa40f870aeffbae6e097ce32a&oe=561AFC5BDin anul care este pe cale să se spargă în cioburi mai mari sau mai mici, mai tăioase sau mai rotunjite, mai colorate sau negre-fumurii am păstrat câteva bucăţele drept hrană pentru zile rele, eventual din alea cu dietă strictă; unele sunt dulci-acrişoare, altele sunt dulci-amărui, poate că sunt cam mulţi hidraţi, dar cui nu-i plac dulciurile? O.K., or mai fi fiind vreo câţiva nefericiţi care preferă fasolea mung şi lintea fiartă, dar aceştia pot pune peste “bucăţelele” mele niscaiva sos de soia sau de peşte. Continuă să citești

Ioan N. RADU – Oamenii de ieri și de azi ai Dâmboviței; Andrei DOBRESCU, matematician

Fotografia de profil a lui Ioan Astronautica Targoviste RaduAlți oameni de ieri și alți oameni de azi… Continuăm să îi descoperim, continuăm să îi aducem în fața cititorilor noștri, cu recunoștință și prețuire… Și sperăm să-i regăsim și în viitoarea ediție a Enciclopediei orașului nostru…

ANDREI DOBRESCU, matematician cu preocupări de geometrie diferenţială Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Biografii contemporane. Minodora Platcu/Gabi Mareș. Imagini în căutarea oglinzii potrivite…

Gabriel_EnacheMinodora Platcu/Gabi Mareș. Imagini în căutarea oglinzii potrivite…

Doamna Minodora Platcu are statura de idol, de călăuzitor de care nu te poți lipsi formată de mult, de când probabil a intrat în prima clasă la care a predat. Nu probabil. Sigur! Cu siguranță că, de atunci, efectul de impunere a profesorului se lăsa citit, se făcea vizibil și se transforma în acea relație indestructibilă și fără sfârșit, care se formează între elevi și profesorii dăruiți cu har. Doamna Minodora Platcu avea întotdeauna capacitatea cuprinderii, a prinderii în plasa ochilor săi cuceritori a celui asupra căruia își oprea privirea, privirea prin care transmitea de la început mesajul impunerii, al severității care formează și care convinge, care face ca ceea ce a fost spus să nu se piardă, să nu se amestece în apele tulburi ale zădărniciei, care încurcă și anulează procesul învățării, de cele mai multe ori. Acest act, al zădărniciei, a lipsit din activitatea de profesor a doamnei Minodora Platcu, și-a căutat probabil cuib și sălaș în altă parte, în alte părți. Continuă să citești

Mihaela MARIN – Cu nostalgia nu e de glumit…

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtl1/v/l/t34.0-12/12076858_1042111979164861_839511216_n.jpg?oh=12f1194fa40f870aeffbae6e097ce32a&oe=561AFC5BDupă mitingul PNL şi reacţiile celor din alte partide, după clipul penibil în care doamna Gorghiu spunea că Liviu o să-i pape copilului pacheţelul şi o să-i fure tema (el sau Ponta, n-am fost prea atentă), după replica la fel de penibilă în care Ponta scoate un salam săsesc dintr-o straiţă lângă Masa Tăcerii, am simţit nevoia să revăd pentru a patra oară „Midnight in Paris”, că ştiţi cum e, fiecare supravieţuieşte cum poate la prostie şi demagogie, la intemperii şi diete. Enumeraţia poate uimi, termenii ei par a nu avea legătură între ei, dar pentru mine ei sunt în perfectă potriveală, deoarece prostia şi demagogia au devenit universale (a se vedea alegerile din SUA, la fel de… rococo – asta mi-a venit, asta am scris – ca şi alea din Moldova), iar ploile, vântul şi cura de slăbire mi se par la fel de insuportabile, ca să nu zic eu acu’ de-a dreptul naşpa. Continuă să citești

Ioan N. RADU – Oamenii de ieri și de azi ai Dâmboviței; Vasile LOGHIN…

Ioan N. RaduAlți oameni de ieri și alți oameni de azi… Continuăm să îi descoperim, continuăm să îi aducem în fața cititorilor noștri, cu recunoștință și prețuire… Și sperăm să-i regăsim și în viitoarea ediție a Enciclopediei orașului nostru… 

 

 

VASILE LOGHIN , fondatorul laboratorului de teledetecţie spaţială de la Universitatea Valahia Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Biografii contemporane… Andrei SCĂRLĂTESCU; aerul firesc al zilei de ieri

Gabriel_EnacheAndrei Scărlătescu;  aerul firesc al zilei de ieri

Andrei Scărlătescu este artistul în ale cărui lucrări poți identifica desenul și robustețea lui destul de repede și foarte firesc, urmele trecerii care lasă semne, care marchează vizibil concretețea și siguranța timpului care a fost sau a celui prezent, a timpului trecut și apoi regăsit. Fiecare lucrare semnată Andrei Scărlătescu are vigoare, are putere de seducție și impresionează, impresionează prin modul direct cu care i se adresează privitorului, prin efectul sincer al temei de a se expune și povesti. Continuă să citești

Mihaela MARIN – Numele meu este profa…

mihaela_marinFetiţa de aproape cinci ani a unei amice mi-a zis multă vreme “tanti Milalela”, c-o învăţa maică-sa să fie politicoasă şi, citez, să “nu se tragă de şireturi cu cei mari”; pornind de la aceste sănătoase principii, nimicura blondă şi fermecătoare îmi zicea chiar şi “săru’ mâna” când venea sau pleca ori când îşi lua ceva dulciuri din “dulapul cu minuni” situat strategic în bucătărie, la îndemâna tuturor copiilor care ne calcă teritoriul. De vreo jumătate de an am constatat o schimbare; mă strigă “profa” şi-mi zice “salut”, ceea ce mă distrează teribil, mai ales că şi mama ei mă strigă la fel, ca şi cum n-aş avea un nume, şi asta nu de ieri, de azi, ci dintotdeauna. Pentru că fetele îmi spun astfel, cu acelaşi apelativ mi se adresează şi bărbatul familiei, iar eu aştept cu interes să se nască şi cea de-a doua copilă a cuplului (vine acuşi, în mai), ca să văd ea cum mi-o spune când o deprinde “arta conversaţiei”, deşi sunt convinsă că tot profa voi fi şi de data aceasta. Continuă să citești