…de pe malul Mediteranei, vă propun să mergem astăzi aproape de Valea Iordanului, în parcul arheologic de la Bet She’an – o localitate din NE Israelului, aproape de graniţa cu Iordania, nu (foarte) departe de Nazareth. Drumul într-acolo trece pe lângă Tel Meggido/Armaghedonul biblic – dar bătălii mai mari sau mai mici oricum s-au petrecut pe-aici, în cele aproape 6 milenii de istorie pe care arheologii le studiază de aproape 100 de ani. Continuă să citești
Expoziţia pe care o găzduieşte de puţin timp instituţia noastră mi-a amintit de interesul pe care mi l-au stârnit, la un moment dat, numele cu care îşi botezau dâmboviţenii firmele lor interbelice.
Iată, prin urmare, cum:
-dacă aveai nevoie de o reîmprospătare a zugrăvelii din casă era indicat să apelezi la firma „Del Paso&Co.”; Continuă să citești
1967 a rămas cunoscut drept anul de început al fenomenului apariţiei în sânul familiilor românilor, a „decreţeilor”- copiii care s-au născut mai mult sau mai puţin doriţi, ca urmare a Decretului de interzicere a avorturilor, promulgat în octombrie 1966. Fac parte, la rândul meu, din categoria copiilor născuţi atunci, aşa încât curiozitatea m-a împins spre evenimentele întâmplate în oraşul nostru, chiar în acel formidabil an. Continuă să citești
6 martie 1945 – acum 70 de ani, pro-comuniștii preluau puterea la București… Rândurile ce vin ne vor aduce aminte de un personaj foarte ciudat. Cu un doctorat luat în Germania, eroul nostru a devenit apoi prietenul Uniunii Sovietice. Român născut în Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea, el a ajuns azi să aibă o imagine mai bună la Budapesta decât la Bucureşti. Moşier el însuşi, el a devenit apoi premier în primul guvern procomunist al ţării. Continuă să citești
Se preciza, într-unul dintre buletinele de ştiri din săptămâna trecută, că vizita domnului preşedinte Klaus Johannis în Germania, ar avea drept scop, între altele, stabilirea unei noi axe în politica externă a României, anume: Bucureşti-Berlin-Washington. Continuă să citești
Primăria oraşului respingea oferta reprezentanţei Ford în România, prin care ar fi putut achiziţiona o camionetă Ford cu accesorii de vidanjare, la preţul de 500.000 lei; ea rămânea astfel fidelă vechiului sistem ce folosea „butoaie de lemn şi tracţiune animală”;Societatea „Automobil Club Regal Român” organiza la 15 iunie 1922 o „mare cursă de regularitate” pe circuitul Bucureşti-Piteşti-Câmpulung-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj-Timişoara-Arad-Oradea-Cluj-Turda-Tg.Mureş-Sighişoara-Odorhei-Braşov-Sinaia-Târgovişte-Bucureşti, ocazie cu care locuitorii oraşului s-au înghesuit pe Calea Domnească, pentru a-i urmări pe participanţi.
Perioada interbelică este pentru economia dâmboviţeană, la fel ca pentru economia românească în general, una a dezvoltării fără precedent. Zona cu relief mai ales de deal şi munte a permis îmbrăţişarea de către locuitorii ei, a unor activităţi în domeniul agricol, preponderent în cel al creşterii animalelor. Preocupată de continuul progres al acestei activităţi, Prefectura judeţului Dâmboviţa decide să organizeze la Târgovişte, o expoziţie zootehnică, în scopul premierii celor mai pricepuţi crescători de animale. Continuă să citești
Una dintre primele mele experienţe pe tărâm muntenesc a constituit-o participarea la un târg de Sf. Dumitru (celebru de altfel), organizat la Fieni. În Ardeal nu văzusem vreodată ceva asemănător, pentru că, pur şi simplu nu se organizează astfel de târguri. Continuă să citești