Arhive etichete: eseu

Constantin CIUCĂ – Regele cu pene

Constantin CiucăGENEROZITATE – Cineva, grijuliu cu cultura și cu efemerul vorbelor de duh de pe FB, mi-a făcut o surpriză absolut măgulitoare: lună de lună, postările mele sunt colectate și publicate într-o revistă de cultură. E ca și cum aș posta direct în analele literaturii. Mulțumesc! Iar revista, cu mine sau fără mine, merită citită.

POTRIVIRE – Citindu-mi cărțile, nu vă așteptați să regăsiți cărțile pe care le știați.  Cărțile mele nu se potrivesc nicăieri. Decât în sufletul omului. Direct! Continuă să citești →

Aura CIOBOTARU – Între iubire și uitare

aura_ciubotaru_68Iubirea nu există. Trăim între iubire şi uitare. Nu există nici fericirea, pentru că în orice clipă următoare decorul se poate schimba. Există momente de timp, în care trăim secvenţe din… iubire şi fericire.. Dar noi nu vrem să ne minţim vorbind despre ce a fost. Sigur că a fost real ce a fost.  Continuă să citești →

Andreea GHICA – Hai să ne imaginăm că totul e bine!

andreea_ghicaDe când mă știu, am fost atentă la oamenii din jurul meu, am apreciat ce era de apreciat, ce nu mi-a plăcut am păstrat în mintea mea, știind prea bine că unele lucruri nu se strigă în gura mare. De când mă duceam cu bunica la pâine, deci pe la vreo 4-5 ani, am putut observa nefericirea din ochii unora care, dimineața, la ora 8, luau prima gură de bere, iar seara, când stăteam la măsuța din grădină, îi putem vedea trecând pe stradă sprijinind gardurile și murmurând ceva ce nu puteam înțelege. Continuă să citești →

Constantin CIUCĂ – Regele cu pene

Constantin CiucăO ÎNTÂMPLARE ADEVĂRATĂ (Omul se trage din câine)  –  Acum vreo trei ani, într-o vară, eram la o trecere de pietoni și așteptam cuminte să se facă verde ca să pot traversa. Pe trotuarul celălalt, așteptând să treacă în sens invers, era o doamnă cu un cățel. S-a făcut verde și am început să traversez. Pe la mijlocul zebrei m-am întâlnit cu doamna iar cățelul ei, după ce m-a mirosit pe pantofi câteva fracțiuni de clipă, și-a ridicat ochii spre mine iar eu mi-am lăsat privirea spre el. Ei bine, in momentul acela mi s-a întâmplat cel mai bizar lucru din viață: în loc să văd câinele, m-am văzut pe mine, privit de jos în sus, de la glezne înspre cap. Mă vedeam adică pe mine prin ochii câinelui. Jesus! Bine că nu m-am și gândit la ceva în clipa aia! Continuă să citești →

Aura CIOBOTARU – Cei care nu există

aura_ciubotaru_68Sunt oameni care vin în lume şi trăiesc fiecare experienţe diferite. Unii vin să caute cunoașterea, alţii caută o viaţă liniştită, alţii se mulțumesc cu lucruri care le oferă plăcerile simple, alţii le caută pe cele superioare, alţii vin fiindcă au ceva de spus şi de transmis, însă fie cu ce menire, fiecare venim fără a avea ştiinţă de momentul ori timpul când venim. Continuă să citești →

Andreea GHICA – Ne luăm rămas bun în fiecare zi

andreea_ghicaDe fiecare dată când trec pe lângă o căsuță dărăpănată, stau și mă întreb câți oameni s-au iubit și au suferit acolo, câți au plâns de fericire sau de tristețe, câți au primit cadouri de ziua lor și câți s-au simțit cei mai fericiți de pe pământul ăsta. Și apoi realizez că, odată cu fiecare zid crăpat și geam spart, au dispărut puțin câte puțin și ei. Continuă să citești →

Cosmin BUSUIOC – Călcâiul lui Ahile

cosmin_busuiocPe Ahile, îl ştiţi din Iliada lui Homer. Băiat voinic şi viteaz cât mulţi la un loc, nu putea fi învins pe câmpul de bătălie decât de unul care-i ştia punctul vulnerabil şi anume călcâiul. Asta o ştiau doar zeii olimpieni şi Homer. Vestea despre fantasticul Ahile a ajuns în toate colţurile lumii, devenind legendar. Şi fiecare popor a căutat să treacă în tradiţia populară legenda lui Ahile. Studiind acest demers popular universal, am descoperit într-un vechi document scris în limba valyriană, cum este prezentată în Brazilia legenda lui Ahile. Continuă să citești →

Constantin CIUCĂ – Regele cu pene

Constantin CiucăGÂNDITOR LA HAMANGIA  –  Trecusem binișor de pubertate și, pentru că după vârsta asta te apucă așa, un fel de spleen universal, am început într-o zi să îl citesc pe Kant. Immanuel, vreau să zic. Ăla cu Rațiunea. După cum se vede însă și din poza de mai jos, a trebuit să ies foarte des la aer. Nu am înțeles nimic! Continuă să citești →

Aura CIOBOTARU – În seara de acum…

aura_ciubotaru_68O prietenă de pe facebook scria că își dorește să se întâmple o magie pentru ea, în seara asta…

Magia e uneori fără ca „ceva” special să „se întâmple”. Eu simt, de exemplu, seara asta, mai plină de magie decât altele. Sau într-un loc, uneori, e mai multă magie decât în altul. Ce e magia? Magia pe care și-o doresc oamenii care pot și să mai viseze. În viața de lucruri obișnuite, o viață frumoasa, de altfel, pentru cine știe asta…  Continuă să citești →