poeţilor Ioana şi George Geacăr, deveniţi, bunici…
Haideţi în nebunia asta să ne mai dăm o şansă.
Şi-n naufragii, deseori, minunile se-arată.
Rămaşi fără busolă, să luăm pînza catargelor drept ansă;
cu vitregia sorţii să încheiem o pace separată. Continuă să citești →
ei bine, aici e ceva subtil
Don Quijote contemporanul
pe o terasă la o cafea
în geometria de beton și sticlă
mai are de așteptat
secole,
suspinul visător
al nenăscutelor dulcinee… Continuă să citești →
1. lumea e plină de oameni ca noi doi
toți trăim drame existențiale
plângem la filme fumăm pe ascuns
ne punem dorințe
când suflăm în lumânări
la 12 noaptea
și încercăm să ne găsim locul
cât de cât. Continuă să citești →
1.Locuiesc singur,
deoarece
mă tem de microbi.
Sunt mult mai
aseptice
prieteniile pe
facebook.
Când te gândești
ce poate duhni uneori
răsuflarea unui
prieten! Continuă să citești →
1.La capătul curcubeului era viaţa mea
apartamentul,familia mea,capătul profesiei mele,
irizind molcom peste cei şaizeci şi ceva de ani,
copiii,femeia mea…
viaţa mea…
la capătul curcubeului strălucea
viaţa mea, viaţa mea…!!! Continuă să citești →