Îmi pare rău că trebuie să încep cu o mărturisire, eu nu-l mai aştept de mult pe Moş Crăciun! Astfel că, vă spun-scriu, cu mâna pe inimă, mi-am dorit să treacă cele trei zile de „sărbătoare”, ca să mă pot aduna. Nu de sub masă, dacă asta aţi crezut cumva, cârcotaşilor, căci dacă supermarketurile ar trebui să trăiască din ceea ce cheltuiesc eu pe mâncare în această perioadă, cu siguranţă numărul şi densitatea lor ar fi alta. Dar nu este singurul motiv pentru mă consider atipică. Nu-mi place Crăciunul! Continuă să citești
Arhive autor: Cultura de sâmbătă
Dana NEACȘU – America la noi acasă
Eavesdropping More or Less
Skiing as a solitary state of mind is best suited for those of us who enjoy the company of thoughts. Most ski time, though, is spent on ski lifts in the company of strangers. Here are a few memorable moments.
- Sitting next to a ski instructor and his private clients, a brother and a sister younger than ten, right before Christmas:
Alexandra VLADOVICI-BÂRSAN – Elevul meu, prietenul meu!
Treaba asta cu predatul e pentru unii tineri care nu își găsesc de lucru în alt domeniu, un fel de joacă de-a profu’… un anti-prof mai bine zis, căci proaspeții absolvenți ba țopăie zglobii și absenți prin clasă de nu mai deosebești copilul de adult, ba dau buzna afar’ pe ușa școlii în hohote de plâns după ce urechiușele prețioase au încasat vreo două insulte de la un băiețaș plictisit pentru care divertismentul e un lanț de ofense la adresa tinerei dăscălițe. Continuă să citești
Cristian Gabriel GROMAN – Londra la pas…
LONDONEZĂ – Numărul ofițerilor de poliție înarmați (patrule armate) va crește cu mai mult de un sfert, în Londra. În prezent, Metropolitan Police are 2200 de astfel de ofițeri înarmați cu pistoale sau mitraliere. Numărul lor va fi suplimentat cu încă 600, pentru a preveni atacurile teroriste. Primarul Londrei, Boris Johnson a declarat: „A asigura siguranța londonezilor este prioritatea mea numărul unu, deși Londra rămâne unul dintre cele mai sigure orașe din lume, teribilele evenimente din Paris de anul trecut ne reamintesc că trebuie să fim pregătiți să înfruntăm orice potențial atac terorist.” Continuă să citești
Bogdan Mihail VLĂDUCĂ – Migrația, drept fundamental
Se spune că un economist și un om obișnuit mergeau pe stradă când deodată văd o bancnotă de $20 pe trotuar. Omul spune: „Uite, ce zi norocoasă, aia nu e cumva o bancnotă de $20?” La care economistul răspunde: “Nu are cum, dacă era o bancnotă de $20, cineva ar fi ridicat-o deja”. Știți cum în piața imobiliară, valoarea este „locație, locație, locație”? Ei bine, același lucru se aplică și la valoarea pieții de muncă. Iar implicația rezultată este remarcabilă. Înseamnă că barierele care te țin departe de un loc unde ești mai productiv, economic vorbind, sunt cele care te țin departe de contribuția pe care ai putea-o face. Și fiecare persoană ținută într-o țara mai săracă, trage puțin în jos economia globală. Iar mic cu mic se face mare. Statisticile arată că 1 din 20 de persoane care lucrează în țări mai sărace, ar putea, teoretic, lucra în țări mai dezvoltate. Iar toate aceste persoane ar adăuga un beneficiu imens la economia noului stat gazdă. Ar adăuga un beneficiu mai mare decât dacă s-ar renunța la toate restricțiile pentru comerț și investiții internaționale combinate. Continuă să citești
Erica OPREA – Artistul și creatorul Universului
Arta și credința au fost esențiale în viața oamenilor încă de la începuturile omenirii, în toate epocile pe care aceasta le-a traversat. De exemplu, atât în interiorul paradigmei antice, cât și în interiorul celei contemporane, se poate stabili o legătură între viziunea asupra artistului și viziunea asupra creatorului universului. Continuă să citești
Pompiliu ALEXANDRU – Despre mine şi fotografie…
„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă
Ceea ce mă atrage nespus de mult la fotografie este o curiozitate-fascinaţie de genul celei expuse de Barthes; Fotografia este pentru mine terenul explorator, cutia cu jucării şi cutia Pandorei în acelaşi timp. Sunt fascinat de acest joc serios care pune în mişcare reprezentarea interioară cu care operează pictorul, cel care îşi expune în tablou realitatea psihică pe de o parte, iar pe de altă parte, mişcarea reprezentării numită „obiectivă” dată de lentila foto – cea care ne-ar prezenta realitatea „aşa cum este ea” (sic). De fapt, cu cât iscodesc mai mult fotografia, ca şi pictura, nu văd decât un joc al imaginarului şi într-un caz şi în celălalt. Şi acest joc este minunat şi în a-l inventa (ca actor principal) şi a-l consuma (ca spectator)! Continuă să citești
Crina Alexandra CONSTANTIN – Miroirs avec memoire
”It has little to do with the things you see and everything to do with the way you see them.” (Eliott Erwitt)
- PĂDURE IARNA…
Bogdan CIUCLARU – Ciuclarisme
UN CIOBAN ȘI UN PARLAMENTAR – Dacă ar trebui să aleg cu cine să ies mâine la masă și singurele variante ar fi un cioban și un parlamentar, sigur aș evita parlamentarul. Acesta din urmă, bag mâna în foc, ar ieși numai el ghiftuit și, clar, ospățul s-ar consuma pe banii mei. Prefer deci ciobanul. În concluzie: aleșii neamului sunt de neales. Nefrecventabili! La pachet. Și, să vezi dramă, îmi permit luxul de a generaliza. Continuă să citești
Alexandru RÎBINSCHI – Moștenitorii Fanarului
Romanii sunt cei care au spus „patria mea este acolo unde mă simt bine”, dar ei au spus acest lucru în contextul în care se deplasau în interiorul unui imperiu a cărui suprafaţă au tot mărit-o. Romanii se deplasau în calitate de cuceritori, erau pragmatici. În contact cu alte civilizaţii, împrumutau elemente de cultură, de viaţă socială, dacă era rentabil sub aspect social şi… economic. La romani, scopul scuza intenţiile de a fi cuceritori, în consecinţă de a trăi mai bine. La românii de azi care se consideră urmaşii romanilor, scopul scuză doar egoismul şi mentalitatea de lichea. Civilizaţia romană a devenit puternică prin cuceriri de teritorii, prin împrumuturi de elemente culturale. Continuă să citești