Arhive etichete: Cultura imaginii

Pompiliu ALEXANDRU – Despre mine şi fotografie…

 

Pompiliu_Alexandru„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă Continuă să citești

IOANA PIOARU – Un festin

 

Ioana_PioaruSăptămâna trecută mi s-a îndeplinit un vis. Am fost în Vienna, la Kunsthistorishes Museum, și m-am îndopat cu Bruegel. Doar acolo poți să te îndopi (nu și să te saturi). Mai sunt și alte locuri pe unde-l poți găsi, dar numai așa, cu țârâita – o fărâmă la National Gallery în Londra, cât să-ți deschidă apetitul, alta la British Museum, o bucățică la Prado în Madrid să te facă să crăpi de poftă și de nervi, mai sunt câteva risipite prin Belgia și Germania, altele prin America, doze mici, înnebunitoare și frustrante. Continuă să citești

ERICA OPREA – Căutarea

 

Erica_OpreaExistă ceva în spatele nostru, ceva care ne face să fim ceea ce suntem, un element care ne oferă un sens și niște explicații asupra modului nostru de a fi. Se poate să îl cunoaștem, se poate să avem bănuieli asupra lui, se poate să nu știm nimic despre el. Un lucru este comun tuturor acestor situații: căutarea. Continuă să citești

Constantin VAENI – În calea lupilor de ieri şi de azi

 

Care Românie furată?

Constantin_Vaeni_2Habar n-aveți despre ce vorbiți! Jaful din cinematografie, cel cu sălile de cinematograf, cu producția de filme, cu ceea ce a însemnat cândva fostul Centru de Producție Cinematografică – al treilea, sau al patrulea ca vigoare, din Europa – a fost unul cu… ștaif și a început de la vânzarea la tarabă a „Buftei” și de la „privatizarea” distribuției filmelor, în eterna și fascinanta Românie.
Continuă să citești

ERICA OPREA – Despre încredere….

       Erica_Oprea     „Păstrează-ți visele vii. Înțelege că pentru a realiza ceva trebuie să ai credință și încredere în tine și în ceilalți, viziune, muncă, determinare și dăruire. Amintește-ți că toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred.”   (Gail Devers, atletă) Continuă să citești

Pompiliu ALEXANDRU – Despre mine şi fotografie…

 

Pompiliu_Alexandru„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Biografii contemporane: Corneliu Drăgan, un artist pierdut în… acuarela poveştii

 

Corneliu DrăganCorneliu Drăgan este un artist în ale cărui lucrări în creion sau acuarelă, delicate şi emanând siguranţă descriptivă, se ghiceşte şi impune transparenţa, vizibilitatea maximă a culorii de care artistul se foloseşte. Corneliu Drăgan se ascunde într-o lume miniatural – caligrafică care se continuă tematic în aproape fiecare lucrare a sa sau în fiecare dintre ciclurile sale lucrative. Artistul este de multe ori deposedat de armele sale şi… uitat de mâna sigură de caligraf mistic ce expune şi se impune de fiecare dată. Continuă să citești

Pompiliu ALEXANDRU – Despre mine şi fotografie…

 

Pompiliu_Alexandru„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă Continuă să citești

Ioana PIOARU – Scrisul și frica

 

Ioana_PioaruÎmi este din ce în ce mai greu să mă hotărăsc să scriu. Altădată reușeam să o fac cu ușurință, iar într-o vreme, nu chiar demult, devenise un gest aproape natural ca, ori de câte ori îmi trecea prin minte vreo idee sau când mă bântuia vreo stare mai neobișnuită, să mă apuc să o transpun în cuvinte. Era ca și când aș fi smuls gândul din cap și aș fi început să-l întorc pe toate părțile, să-l sucesc și să-l Continuă să citești

Pompiliu ALEXANDRU – Despre mine şi fotografie…

 

„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă Continuă să citești