Arhive etichete: Cultură şi istorie

Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…

Adrian Cioroianu1. NATO, cu Trump și după Brexit – Theresa May, premierul britanic care va trebui să gestioneze Brexit-ul, a făcut o vizită în SUA, timp în care a avut firești întâlniri cu președintele Donald Trump. Theresa May este primul prim-ministru european cu care D. Trump se întâlnește, detaliu care, foarte probabil, nu e întâmplător. După o ședință de lucru, amândoi au repetat ideea că administrațiile pe care le conduc (și, prin extensie, țările lor) sunt decise să-și manifeste pe mai departe hotărârea de a întări alianța NATO. Continuă să citești

Radu STATE – Istorie de Dâmbovița

Radu_StatePetrolul dâmboviţean – o miză importantă la 1944

România, membră a Axei în anii celui de-al doilea război mondial va fi ţinta unor atacuri distrugătoare din partea aviaţiei aliaţilor, în special în zonele petroliere, vitale pentru armata germană. În Dâmboviţa au loc o serie de astfel de bombardamente în cursul anului 1944, ele începând cu raidul din 5 aprilie, unul intens, în cursul căruia au fost lansate asupra terenurilor petrolifere 22 de bombe. Atât armata germană, cât şi cea română au pierdut în cursul acestor lupte câte un aparat de zbor, două avioane inamice fiind şi ele doborâte. Continuă să citești

Liliana STOICA – File de istorie

C:\Users\Ionut\AppData\Local\Microsoft\Windows\Temporary Internet Files\Content.Word\15356054_1207618475986447_1584070193_n.jpgALIMENTAREA CU APĂ A ORAŞULUI TÂRGOVIŞTE

În anul 1908 încep consultările pentru aflarea celei mai bune soluţii în ce priveşte alimentarea cu apă a oraşului Târgovişte. Mai întâi s-a solicitat sprijin din partea Primăriei Capitalei, dar şi a Primăriei oraşului Focşani, care deţineau deja reţele de alimentare cu apă. O primă analiză amănunţită a problemei ne-o oferă d-l inginer B. Giullini, şeful Serviciului Apelor de pe lângă Primăria capitalei Bucureşti, cel care ulterior va fi contractat în scopul întocmirii proiectului şi devizelor pentru această amplă lucrare. Continuă să citești

Silviu MILOIU – Din cronici de azi…

Silviu Miloiu1.Istorie de azi – Un guvern care se substituie justiției, parlamentului, instituțiilor menite și abilitate să-și spună un punct de vedere în cazul în speță. Decizii adoptate noaptea, pe ascuns, ca în cea mai neagră epocă a stalinismului. Refuzul dialogului și autismul mormântal. Un lider politic condamnat penal el însuși, cu procese pe rolul instanțelor de judecată, co-interesat și co-implicat în adoptarea unor decizii care să-l scape de eventuale decizii nefavorabile. Continuă să citești

Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t34.0-12/15879210_10154843357166308_2020571404_n.jpg?oh=e8940164df40a4bc93f650a04c4eac18&oe=586FD7D4George Enescu, restauratorul Bisericii Sfinții Împărați din Târgoviște (1919)

Biserica „Sfinții Împărați” din Târgoviste, a fost ctitorită la 15 septembrie 1650 de către Matei Basarab şi soția sa Elena, ca o replică a bisericii Stelea, edificată de Vasile Lupu în semn de împăcare față de domnul Țării Românești. A fost biserica favorită a voievodului Matei Basarab, având ca hram pe Sfântul Nicolae, hramul familiei lui, așa cum doamna Elena se îngrijea de cealaltă biserică, tot cu același hram, vechea ctitorie a lui Manea Vornicul și a jupâniței Vilae (1527), Biserica Sf. Nicolae Andronești, considerată biserica personală a doamnei. Prima pisanie a bisericii situată deasupra uşii de la intrare, scrisă pe piatră, făcând corp comun cu portalul, atestă ctitorul acesteia: ,,Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiiului şi cu sporul (D(u)hului s(fâ)ntu îndea / mnatu-s-au creştinul domnol Mateiu Basărab voevod i g(o)s(po)jda ego Ilina de / au zidit această s(fâ)ntî bisericî hramul s(fân)tăi Nicolae de în temelie pânî în să / v(â)rşit ca s(ă) le fie pomeană în veaci. Ispravnic Hagi Costandin. Pis m(e)s(e)ţa sep(tembrie) 15 dnă, văleat 7159”. Continuă să citești

Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…

Adrian Cioroianu2017: Globul de cristal și/sau teoriile conspirației – La șase luni de la evenimentul respectiv, strategia post-Brexit a Londrei pare a fi din ce în ce mai haotică – spune editorialul din cel mai recent număr al săptămânalului The Economist. Dar eu v-aș invita să nu ne grăbim să pariem pe dezastru – englezii au trecut și prin crize mai mari și tot și-au revenit (plus că au supraviețuit inclusiv despărțirii Beatlesilor!). Continuă să citești

Liliana STOICA – File de istorie; 1924, construirea Spitalului Județean Târgoviște

C:\Users\Ionut\AppData\Local\Microsoft\Windows\Temporary Internet Files\Content.Word\15356054_1207618475986447_1584070193_n.jpg1924 – Construirea Spitalului Judeţean Târgovişte

Renovat recent, cu destul de mult tam-tam, construirea Spitalului Judeţean Târgovişte a început în anul 1924. În iulie 1924, prefectul judeţului Dimitrie Câmpeanu era informat de către d-l senator C. Dimitriu de faptul că din creditele acordate se puneau la dispoziţie 2 milioane de lei pentru construirea clădirii spitalului judeţean. Trebuiau astfel făcute demersurile pentru achiziţionarea terenului necesar. Continuă să citești

Silviu MILOIU – Din cronici de azi…

Silviu MiloiuRevelion 1917 – Un moment de respiro în vârtejul conflagrației: Revelion în urmă cu 100 de ani. Anul 1917 va aduce începutul a ceea ce Eric Hobsbawm va denumi Secolul Extremelor. Lovitura de stat bolșevică din 25 octombrie / 7 noiembrie deturna revoluția democratică din februarie și punea capăt scurtului experiment democratic al Rusiei, puterea revenind lui Lenin, Troțki, Stalin și tovarășilor acestora. Finlanda își proclama independența, dând un impuls secesiunii și a altor națiuni din cadrul Imperiului Rus. Continuă să citești

Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t34.0-12/15879210_10154843357166308_2020571404_n.jpg?oh=e8940164df40a4bc93f650a04c4eac18&oe=586FD7D4Încercări de restaurare a Mitropoliei din Târgoviște la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX

În anul 1881, era trimisă în judeţul Dâmboviţa de ministrul Cultelor, V. A. Urechia, o delegaţie alcătuită din Ioan Slavici şi arhitectul Gheorghe Mandrea, care avea ca sarcină constatarea stării monumentelor dâmboviţene. În acest context, Ioan Slavici şi arhitectul Gheorghe Mandrea au reușit să inventarieze doar o parte din monumentele oraşului, prezentând în raportul lor starea acestor edificii. Astfel, comisia a constatat starea jalnică în care se găsea Mitropolia, pe care au analizat-o cu riguroasă atenţie, și observând că aceasta suferise schimbări faţă de planul original, tencuiala era căzută şi apa de ploaie se scurgea pe ziduri infiltrându-se în ele. Continuă să citești