Bianca Marinescu; despre copilărie și despre muncile ei

Bianca Marinescu este copilul care pune în umbră indiferența, care, cu forțe proprii, amplificate de hărnicie, dăruire și talent, impune un mod de viață care deja impresionează și impulsionează dorința noastră de a admira și de a privi mai atent persoanele din jurul nostru, persoanele care vor și care pot să facă ceva pentru domeniul căruia s-au dăruit. Acestea toate sunt motivele care o încurajează și o încarcă pe sportiva de top în devenire, sunt mărcile care îi fac din ce în ce mai vizibilă prezența și sunt calitățile care umbresc posibilele mici scăpări sau căderi. Bianca Marinescu dezvoltă o capacitate de disciplină a personalității ei care o face de fiecare dată să nu scadă, să nu lase garda mai jos de unde era până atunci și să se vadă întotdeauna plusul, ceea ce a câștigat și a realizat cu fiecare etapă parcursă. Continuă să citești →

Mircea Alexandru Cotârță și dezmeticirea fluidă a prozei onirice

Mircea Alexandru Cotârță scrie o proză lichidă, scrie o proză pe care de fapt o toarnă în forme mai mult sau mai puțin fixe, forme care pe parcurs o cristalizează și îi dau, într-un final, consistență. Proza acestui autor are o autonomie mascată în imagini puternic metaforizate și ascunse în hainele cuvintelor pe care le folosește. Nuanțele folosite sunt la început vizibile, după care ușor, ușor se transparentizează și te lasă să privești și să vezi înăuntru. Artisticitatea este una dintre marile caracteristici a acestui imperiu fantastic impus, un fantastic propus pentru a evidenția alunecarea, balansarea autorului și a poveștilor lui în lumile construite. Mircea Alexandru Cotârță are veleități de explorator nocturn și de trăitor diurn, are abilitatea de a-și împărți orele de zi și pe cele de noapte pentru a face să încapă, bine proporționate, stările lui, exorcismele finale care îl eliberează și îi golesc mintea fecundă. Continuă să citești →

Atena Gabriela Stochiță – Puterea iubirii de cuvinte

Atena Gabriela Stochiță este scriitorul care are harul prezenței, este tipul de scriitor care are acel simț ce întregește existența și toate trăirile care încap în ea, cu toate dedesubturile ei, vizibile sau nu. Scrie bucurându-se de acest fapt și dându-i totodată acestei îndeletniciri un fel de aură a gingășiei și a sensibilității, care o întregește ca scriitor. Starea de scris îi alimentează des și cu putere rezervele de energie, făcând ca rezultatele acestei încărcări repetate să se vadă firesc în toate cuvintele care se adună și formează cărțile ei. Viața pentru Atena Gabriela Stochiță este o compunere permanentă de vieți alăturate ei și bine văzute, este ceea ce îi hrănește fiecare zi și fiecare gest creativ. Continuă să citești →

Vasile Popa, artistul întrebărilor călătoare

Vasile Popa este artistul care ne propune nu un model, nu un fel de hărnicie exacerbată ci, cu armele pe care arta și talentul artistic i le pun la îndemână, ne face cunoscut, ne aduce la vedere, exemplul despre cum se așază lumea, cu ajutorul culorilor, în rama firească a picturii, a desenului, transportată din aceea, nefirească, a realității, a celor trăite și simțite de el ca om și ca artist în momentul (des)compunerii lor. Pictura, desenul sunt de fapt părțile văzute, care se lasă văzute, din ceea ce în lumină și din ceea ce, la adăpostul întunericului, trăiește de fiecare dată, cu fiecare ocazie pe care munca artistică i-o dă. Continuă să citești →