Aceasta nu este una din întrebările pe care mi le-aș pune de obicei, însă este o temă asupra căreia m-am tot gândit și răzgândit. Termenul de iubire nu este tocmai cel mai adecvat pentru a exprima ceea ce simt pentru această țară, deoarece până acum nu am reușit să mă bucur de ceea ce mi-a fost promis. Societatea m-a împins încă din primele luni de viață să duc în spate o povară destul de grea, aceea de a face parte dintr-o familie monoparentală, iar părintele ce mi-a rămas să muncească într-o țară străină pentru a-mi oferi mie ce nu a fost posibil pentru ea. Continuă să citești
Arhive etichete: Juniorii Culturii de sâmbătă
Ștefan GABRIAN – Nevoia de filozofie
Pentru a înțelege de ce avem nevoie de filosofie, eu trebuie să pot să o definesc și în urma lecturilor mele, consider ca termenul Weltanschauung este cea mai reușită percepție asupra acestui curent ce caută, în opinia mea, transformarea realităților într-o forma digestibilă pentru auditorul în curs de specializare. Continuă să citești
Cristina ANGHEL – Scrisoare pentru gânduri
Mi se întâmplă uneori să stau la marginea acţiunii şi să privesc totul cu nişte ochi care nu sunt ai mei. Nu au fost până acum. Sau până… acum câteva zile. Mă uit şi-mi spun că parcă aceşti oameni respiră un aer prin care nu trece timpul. Şi aerul prin care trece timpul îmi rămâne doar mie. Mişcarea lor mă oboseşte, vidul lor temporal mă intrigă şi mă frustrează şi… mă face să închid ochii şi să-i las în jocurile lor. Ca pe nişte mici copii. Continuă să citești
Alexandra NEAGU – Un poem…
Scriind despre viaţă
Iau o filă albă,
O îndoi, o împachetez,
Ajung să o mototolesc, o rup…
Iau o alta nouă,
Intactă, imaculată,
Îmi pregătesc stiloul, Continuă să citești
Cristina ANGHEL – Dragoste de viață
Oamenii sunt frumoşi. Nu ştii niciodată ce se ascunde în spatele privirii lor, nu ştii ce poveşti de viaţă ascund buzele, nu ştii câte bătăi de inimă au rezonat cu altele, nu ştii unde vor să ajungă tălpile înlănţuite-n încălţări. Dar ştii că mintea poate ajunge acolo unde imaginaţia nu-şi poate atinge limitele. Limitele oamenilor nu există. Continuă să citești
Elena AGAFIȚEI – Gânduri la început de liceu
Cei mai frumoși ani sunt cei de liceu? Da, ar răspunde cei mai mulţi. Sunt şi unii care afirmă că perioada facultății e cea mai importantă, cea mai memorabilă, în care te definești ca om. Eu am însă convingerea că anii de liceu sunt cei mai frumoși și nu cred că există o perioadă mai frumoasă decât aceasta. Continuă să citești
Cristian COMAN – Viața de liceu
Consider că până acum viața de liceu m-a schimbat în bine, până acum mă aflu între limita dintre copilul pus pe joacă și pozne, și adolescentul care este determinat știind ce urmează să facă, lăsând loc acestui personaj plin cu visele și speranțele din copilărie, dar așeptându-se la greutățile și eșecurile ce urmează pentru maturizarea totală. Continuă să citești
Roxana CLOPOTARU – Mai sus de teorii
Schițe în culori
Mă ceartă Arhimede că nu i-am spus nimic
Despre cărarea verii ce iarăşi se usucă
Şi mă trimite-n toamnă cu normă de nălucă
Şi cu izvor în plete şi ceai într-un ibric. Continuă să citești
Sabyn Alexandru RUSU – De ce ne îndrăgostim?
Chiar, de ce o facem? Nu e o regulă sau ceva de genul acesta… Nu e ceva logic. Nu ne obligă nimeni, nu ne spune nimeni că aşa trebuie. Nu ne impunem să o facem. Se întâmplă şi asta e, vrei nu vrei, acum ai un crush pe cineva. Continuă să citești
Larisa Ioana MILEA – Nebunie
Renunța, domne’… Te-ai tâmpit? Nu vezi că nu mai merge nimic. Economic, ne tot fură fără pic de rușine, cultural, ne secătuiesc de pofta de cunoaștere, educațional, ne limitează, ne epuizează constant, social, ne căsăpesc până la ultimul, fizic, ne doboară, spiritual, nu mai zic. Rămânem și noi cu speranța că poate un om dintr-o generație viitoare va răsfoi cu pasiune o carte veche sau va investi în ceva, în cineva. Să vină salvarea la noi, domnule, că-i cale lungă și noi abia ne ridicăm de la mesele festive și pline de bucate tradiționale, dar să mai apucăm să pornim spre vindecare. Continuă să citești