Într-un budoar de bărbaţi, adică într-un fumoar elegant care aducea puţin şi a tripou, patru bărbaţi beau şi fumau; nu ştiu exact dacă erau tineri sau bătrâni, frumoşi sau urâţi, dar, bătrâni sau tineri, posedau acea distincţie nu greu de recunoscut, de veterani ai plăcerii, acel indescriptibil nu ştiu ce, acea tristeţe rece şi batjocoritoare, care spune limpede: ,,Ne-am trăit viaţa şi căutăm ceva demn de iubit şi de respectat”. Continuă să citești