Îmi aduc aminte cum poetul Virgil Bănescu, acum câțiva ani, după ce am fost împreună la o lansare de carte care mai apoi s-a lăsat cu o mică întâlnire la un restaurant în prezența mai multor „intelectuali de rasă”, toți cu Sorbona, Oxford și Cambridge la activ, actuali politicieni, scriitori și „oameni Continuă să citești
Motto: N-am cer. Ce e mai departe de mine
sunt eu, negrul şi înlăuntrul.
Cerul meu este de carne neagră.
Cer îngropat.
(Nichita Stănescu – Lupta inimii cu sîngele)
Am să vă povestesc despre căderea unui sfînt şi despre înălţarea unui animal.
Eram tentat iniţial să vorbesc în termeni ştiinţifici despre aceste personaje – sfîntul şi animalul – avînd în vedere contextul în care i-am cunoscut, şi mai ales pentru că modificările produse în mine în urma Continuă să citești