1967 a rămas cunoscut drept anul de început al fenomenului apariţiei în sânul familiilor românilor, a „decreţeilor”- copiii care s-au născut mai mult sau mai puţin doriţi, ca urmare a Decretului de interzicere a avorturilor, promulgat în octombrie 1966. Fac parte, la rândul meu, din categoria copiilor născuţi atunci, aşa încât curiozitatea m-a împins spre evenimentele întâmplate în oraşul nostru, chiar în acel formidabil an. Continuă să citești
Se preciza, într-unul dintre buletinele de ştiri din săptămâna trecută, că vizita domnului preşedinte Klaus Johannis în Germania, ar avea drept scop, între altele, stabilirea unei noi axe în politica externă a României, anume: Bucureşti-Berlin-Washington. Continuă să citești
Primăria oraşului respingea oferta reprezentanţei Ford în România, prin care ar fi putut achiziţiona o camionetă Ford cu accesorii de vidanjare, la preţul de 500.000 lei; ea rămânea astfel fidelă vechiului sistem ce folosea „butoaie de lemn şi tracţiune animală”;Societatea „Automobil Club Regal Român” organiza la 15 iunie 1922 o „mare cursă de regularitate” pe circuitul Bucureşti-Piteşti-Câmpulung-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj-Timişoara-Arad-Oradea-Cluj-Turda-Tg.Mureş-Sighişoara-Odorhei-Braşov-Sinaia-Târgovişte-Bucureşti, ocazie cu care locuitorii oraşului s-au înghesuit pe Calea Domnească, pentru a-i urmări pe participanţi.
Perioada interbelică este pentru economia dâmboviţeană, la fel ca pentru economia românească în general, una a dezvoltării fără precedent. Zona cu relief mai ales de deal şi munte a permis îmbrăţişarea de către locuitorii ei, a unor activităţi în domeniul agricol, preponderent în cel al creşterii animalelor. Preocupată de continuul progres al acestei activităţi, Prefectura judeţului Dâmboviţa decide să organizeze la Târgovişte, o expoziţie zootehnică, în scopul premierii celor mai pricepuţi crescători de animale. Continuă să citești
Duminică, 24 aprilie 1921 avea loc la Târgovişte, ceremonia dezvelirii bustului M.S.Regele Ferdinand, ce fusese realizat de sculptorul Ionescu-Varro şi amplasat în faţa Şcolii de Cavalerie din oraş.
La ora 11.00, regele şi regina, însoţiţi de principesa Mărioara au sosit la şcoala amintită fiind întâmpinaţi de oficialităţile locale. După desfăşurarea serviciului religios, au fost rostite alocuţiuni, de către comandantul şcolii, colonelul Comănescu şi de generalul Sinescu. Continuă să citești
Răsfoind ziarele de prin colecţia de la Biblioteca Academiei Române aflu cu surprindere, că în zilele de 18 şi 19 iunie 1919, George Enescu a susţinut două concerte în Sala de Arme a urbei noastre, determinând reacţii extrem de favorabile în presa locală care, între altele sublinia: „E semn îmbucurător, desigur, numărul mare al auditorilor, dar mai îmbucurător este faptul că marele artist a fost răsplătit, după fiecare bucată, cu o mare bogăţie de flori şi cu aplauzele Continuă să citești
1965… Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român trasa o nouă traiectorie Republicii Populare Române, devenită din acest moment, Republica Socialistă România. Deşi teoretic începuse un proces de delimitare a regimului comunist român de cel sovietic, instituţiile româneşti erau încă de factură sovietică şi se mergea înainte folosindu-se vechea terminologie, în desemnarea lor.
Una dintre primele mele experienţe pe tărâm muntenesc a constituit-o participarea la un târg de Sf. Dumitru (celebru de altfel), organizat la Fieni. În Ardeal nu văzusem vreodată ceva asemănător, pentru că, pur şi simplu nu se organizează astfel de târguri. Continuă să citești