Arhive autor: Cultura de sâmbătă

Tiberiu NIȚĂ – La pas prin oraşul meu

 

cs_logo_sq-300Îmi încep articolul cu o întrebare: care este primul lucru pe care-l observați când pătrundeți în inima unui oraș? Cred că prima dată îți sare în ochi stilul arhitectural al orașului, gradul de curățenie din orașul respectiv, gradul de civilizație și, poate, atracțiile principale pentru timpul liber… Continuă să citești

Ionuţ CRISTACHE – O poveste

 

Ionuţ_CristacheA revenit o nouă „săptămâna altfel” din școala de azi. Ne-am hotărât să facem această ediție Carabella a revistei noastre, cu elevi de azi, cu elevi de ieri și cu dascăli de ieri și de azi. Experimentăm, cum știți, normalitatea.

Le spun, de fiecare dată, elevilor mei povestea care urmează. S-ar potrivi și pentru cei care strâmbă din nas atunci când aud cuvântul intelectuali. Unii sunt, chiar, mari bărbați Continuă să citești

ALINA PREDA – Un gând despre viitor

 

cs_logo_sq-300Educație… Educația se face în școli, în instituții specializate, competente în șlefuirea noilor generații de oameni, oameni creativi, originali, adaptați la realitățile actuale, la schimbările politice, economice, sociale ale lumii, viitori oameni mari, care să fie capabili să se adapteze oricărei situații neprevăzute, care să alunece cu adevărat în străfundurile toleranței, înțelegerii și păcii și care să creeze un loc mai bun pentru toți, oameni adevărați. Continuă să citești

Larisa Ioana MILEA – Mesaj către generaţia mea

 

cs_logo_sq-300N-am putut s-o spun cu voce tare. Nici măcar şoptit n-am putut să o spun. Era prea mult pentru mine. Trăiam cu impresia că dacă n-am s-o spun, de fapt n-ar fi aşa. Trăiam în negare, pentru că adevărul n-avea decât să îmi distrugă şi ultima fărâmă de speranţă. Preferam să mă mint, deşi nu câştigam nimic. Continuă să citești

Bogdan CIUCLARU – De ce nu cred în cârpeala învățământului pe banii părinților

 

Bogdan_CiuclaruÎnvățământul e subfinanțat și chiar tratat cu neglijență. De toată lumea. Cârpim -€spun părinții care au odraslele la școală –  după cum putem. Și facem așa pentru ca să fie bine, să nu sufere copilul. De fapt, ei, mânați de cele mai bune intenții, dau cu var peste mizerie. O mizerie pe care nu-i obligă nimeni s-o accepte. O știm cu toții. Continuă să citești

Alexandra VLADOVICI BÂRSAN – În cursa timpului

 

Alexandra_VladoviciMă uit la televizor – de ce, încă nu am aflat! – şi sunt informată că învăţământul românesc dă chix la capitolul integrarea copiilor cu dizabilităţi. Wow ! De ce nu sunt surprinsă ? Eu aş vrea să aflu ce face învăţământul românesc pentru copiii care ajung în clasele superioare ale ciclului gimnazial şi nu ştiu să citească cursiv, habar nu au cum să extragă ideea esenţială dintr-un text, pluralul substantivelor este o gaură neagră, iar înmulţirea se face demnă doar Continuă să citești

Mihaela MARIN – Identitatea socială şi profesională: şpăgar

 

Mihaela_MarinSă imaginăm un dialog contemporan între Ştefan cel Mare şi un grup de elevi, eventual membrii lotului internaţional de matematică, întorşi cu două medalii de aur şi nu ştiu câte de argint de la olimpiada internaţională, la care s-au situat pe locul întâi în Europa şi pe locul zece în lume (din 100 de ţări participante): Continuă să citești

Ioan N. RADU – MARE SENIOR DE CARABELLA

 

Acesta este orașul nostru, îl iubesc așa cum este, așa cum a fost, aici am învățat că lumea poate să fie și frumoasă și bună și înțeleaptă. Cândva, am bătut centrul vechi al orașului nostru, de la ceasornicăria lui DUDULEANU, până la alimentara lui ENACHE, am văzut sute de filme la POPULAR și la VICTORIA, m-am plimbat, emoționat, cu o fată pe străzile înguste și pline de farmec… Astăzi însă aș vrea să vă vorbesc despre un OM pe care îl respect foarte mult, pe care-l știu în orașul nostru dintotdeauna, care este un simbol al locurilor noastre și pe care îl cunosc zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul IOAN N. RADU… Campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Este la fel de tânăr ca oricând. Revista ASTRONAUTICA pe care o lansează lunar vorbește, încă, lumii întregi despre orașul nostru. Inima lui bate, mai departe, alături de tinerii elevi de azi ai CARABELLEI, pe care știe să-i adune în jurul său și, cu sfială și respect, îi mulțumesc din acest colț de revistă pentru că există și pentru că vorbește lumii întregi despre orașul nostru. Publicăm, mai jos, un text de referință din bibliografia impresionantă a Domnului Profesor… Să trăiți încă mulți ani, Domnule Profesor! (Ionuț Cristache) Continuă să citești