Arhive autor: Cultura de sâmbătă

MIHAELA MARIN – VICTIMELE ZEULUI BAN

 

     Mihaela_MarinÎn marea-i înţelepciune, poporul a numit banul “ochiul dracului”, iar acestuia din urmă i-a zis, la fel de plastic, “Cel-care-stă-pe-comoară”. Oamenii vorbeau despre locuri în care sunt îngropate tezaure, iar diavolul aprinde deasupra lor flăcări ce-i atrag pe dornicii de îmbogăţire, pierzându-i; zonele în care există mine de aur sunt încă pline de poveşti despre duhul băilor, un spirit malefic, care ucide sau duce la nebunie pe temerarii căutători (nici picior de duh, diavol sau Continuă să citești →

IOAN N. RADU – OAMENII DE IERI ȘI DE AZI AI DÂMBOVIȚEI

 

MALTEZEANU I. GRIGORE

Ioan N. RaduFiecare localitate rurală sau urbană din judeţul nostru, ca formă complexă de aşezare umană, cu mai multe sau mai puţine dotări edilitare şi funcţii politice, administrative, culturale, industriale, etc., cu un anumit grad de dezvoltare, ca o colectivitate formată din grupuri sociale diferite, se făleşte cu ce are mai deosebit, meritoriu şi impresionant. Din multitudinea de posibilităţi am ales Pucioasa, pentru a evidenţia oamenii de ieri ai acestei localităţi, care, cu aptitudini şi însuşiri deosebite, au dus mai departe prestigiul oraşului. Continuă să citești →

RADU PĂRPĂUȚĂ – LA BORTA RECE

 

Radu_Părpăuţă_2CINE CONDUCE ȚARA ROMÂNEASCĂ – Când venea seara de la cârciumă, bunicul meu îl chema pe tatăl meu, copil fiind, şi îl aşeza pe laiţă: “Şezi! Măi, ia să-mi spui tu mie, cine conduce Ţara Românească?” “Măria Sa Regele”, urla tata din toţi rărunchii. Sau într-o vreme: “Legiunea şi Căpitanul”. Bunicul îi trăgea o scatoalcă şi pe urmă îi dădea o acadea. Continuă să citești →

BOGDAN CIUCLARU – Guzganu’ auriu

 

Bogdan Ciuclaru 2Destinul țării tale e confuz și chiar nedrept atunci când el poate fi influențat cât de puțin de o așa capacitate politică, de o așa personalitate complexă precum este Elena Udrea…

Să recunoaștem, încă din vremea în care eram copleșiți de naivitate electorală și mizam pe Dreptate și Adevăr, simțeam cu toții o jenă când doamna Continuă să citești →

DANA NEACȘU – De trei ori fericită

 

Dana Neacşu 2„E mai bine să taci decât să apari un prost”, a spus cândva a femeie de 88 de ani, acum invalidă în scaun pe rotile, care locuiește într-o comunitate mica de asistat bătrânii la nord de Monroeville, un oraș mic din Alabama, unde a crescut și a trăit majoritatea vieții ei. Este o clădire din lemn galben vesel în formă de o casă mare, cu un pridvor larg și scaune balansoar. Interiorul este confortabil, echipat cu canapele, Continuă să citești →

CRISTIAN GABRIEL GROMAN – ȘI PRESA LA NOI TACE…

 

Gabriel_GromanAceasta este presa din România și de aceea nu o să vedeți vreo știre despre gravitatea lucrurilor expuse mai jos.

Suntem în pragul războiului. Rusia se pregătește să atace Lituania, Letonia și Ucraina. Putin în nebunia lui (recent a fost publicat un raport de către Pentagon prin care specialiștii demonstrează că Putin este bolnav clinic) dorește să Continuă să citești →

ANDREI MIHAIL RADU – YANG ȘI YIN

Andrei Mihai Radu 55E o vară nevrotică. Copacii sunt senini, iar eu stau pe gazonul din fața casei, uitându-mă la norii verzi. Pierd noțiunea timpului, și începe să plouă, să ningă, să se scurgă ușor toate anotimpurile, și văd în depărtare un punct negru pe cer, și cu cât se apropie, realizez că țările vin din păsările calde. Moartea e natură, mașinile tinere fac școala de oameni, oamenii sunt plini de parcuri, de cafenele, iar ceașca stă călduță în cafea. Cochiliile se ascund în melci, de gheruțele fricii. Plânsetul norilor își descarcă băncuțele din parc pe picăturile de pe asfalt. Stațiile așteaptă în Continuă să citești →

ALINA PREDA – Zorii unei noi zile

 

cs_logo_sq-300Închide cu putere ochii şi speră din toată inima că zorii zilei vor aluneca înapoi în depărtări ascunse şi misterioase, vor pleca şi vor lua cu ei tot ceea ce aduc, în şoapte fierbinţi şi în atingeri aurii, în valuri de lumină, în strălucirea căreia parcă se întrevede o urmă timidă de speranţă… Speranţă? Câţi dintre noi nu simt acelaşi impuls, firesc până la un punct, de a-şi afunda capul în braţele moi ale unei perne atât de familiare, de a închide înapoi ochii şi de a se Continuă să citești →