„Din punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru” – Roland Barthes – Camera luminoasă Continuă să citești
Arhive autor: Cultura de sâmbătă
Bogdan CIUCLARU – Ciuclarisme
DRUMUL PÂNĂ LA PLUTO – Îmi imaginez că e imposibil ca în news feed-ul vostru să nu se fi arătat la față Pluto. Planeta asta micuță a fost vedeta rețelelor sociale prin prisma faptului că cei de la NASA au trimis către ea o sondă, numită New Horizons. Continuă să citești
Șerban FOARȚĂ – Rimelări
1.ŢARA UNDE-I BUN TUTUNUL
AVEA PROŞTI UNUL ŞI UNUL… Continuă să citești
Ovidiu IVANCU – Șapte cărţi pe care le-am (re)citit
1.J.M Coetzee, „The Childhood of Jesus”, London, Vintage, 2014, 330 de pagini
Simon și copilul David ajung într-o lume nouă, construită după regulile unei lumi perfecte. Oameni zâmbitori, lipsa oricărei agresivități… Cei doi se atașează unul de celălalt iar Simon începe căutarea mamei lui David. O găsește, în cele din urmă, pe Ines, cea care va juca rolul mamei. Însă, în lumea aceasta perfectă, alcătuită pe principii comuniste, e prea puțin loc pentru modernitate, pentru excepționalism, pentru carnal… lucruri care, inițial, cel puțin, îl deranjează pe Simon. Copilul însuși se dovedește a fi un inadaptat ce refuză să funcționeze după regulile impuse de societate. Când David este trimis la o școală specială din Punta Arenas, el evadează de acolo iar Simon și Ines hotărăsc să plece către o nouă lume, pentru a o lua de la capăt toți trei. Coetzee e aici mai plictisitor decât în „Așteptându-i pe barbari”, deși manifestă aceeași fascinantă predilecție pentru crearea unor universuri utopic-distopice. Remarcabile sunt discuțiile în care se pun la îndoială principii, îndeobște unanim acceptate, precum regulile imuabile ale aritmeticii (de ce 1+1=2?). Povestea bate, în multe locuri, pasul pe loc, dar mintea căutătoare a personajelor (e vorba, în special, de Simon și David) dă naștere unor pasaje de text absolut remarcabile. Continuă să citești
Neculai Constantin MUNTEANU – Actualitatea românească de decembrie
INTRODUCERE – Dimineața, pe la 3, sună telefonul… Alo ? Dom profesor ? Dormi? Bineînțeles că dorm… Și noi învățăm, tu-ți morții mă-tii! Continuă să citești
Dorin TUDORAN – Certocrația
Țuțea – 113
December 3, 2015
Desen & Copyright © – Romulus Harda
Nu știu câte răspunsuri acceptabile există la întrebările lansate, în 1995, de A.I.Brumaru: Continuă să citești
Liviu ANTONESEI – Semnele timpului, decembrie…
O ȚAȚĂ – Iată și comisara româncă, pupila lui Taica Ilitch… Bun, Dna Corina Crețu avea un comportament de țață de când era jurnalistă, apoi purtătoare de vorbe a lui Iliescu. Mă gândeam că oleacă de Oropa o s-o mai șlefuiască, dar e adevărată vorba – de unde nu este nici Dumnezeu nu cere, darămite noi oamenii…
PIOASĂ – Nici Cioloș n-are ceea ce ar trebui să aibă nu un premier, ci un bărbat! Continuă pomenile către BOR, iar dacă profesorii și medicii vor primi cu 10% mai mult la salariu, popimii îi vor fi mărite salariile cu 55%! Vade Retro! Continuă să citești
Cătălin STRIBLEA – Foc încrucișat de… decembrie
PARLAMENTARĂ – Legea anti-fumat se amână, cel mai probabil, pentru anul viitor. Deputații au folosit mai toate mecanismele pe care le știu pentru amânare. Inclusiv o noutate absolută, fuga de la Comisie. Am ajuns într-un punct absurd în care oamenii aceștia refuză să acționeze în interesul public. Și cred eu că mai multe instituții ar trebui să se întrebe de ce. Continuă să citești
Octavian SOVIANY – Opt…
1.Eşti goală, doar eşarfa unei rime
Îţi înfăşoară mijlocul plăpând.
Încerc să mă apropiu blând de tine,
Dar trupul tău se şi preface-n vânt Continuă să citești
Mircea DRĂGĂNESCU – Alte oglinzi de nisip
1.Astăzi am stat la Târgoviște
cu o parte din poeţii cetăţii discutând
despre poezie şi proză
despre poezia erotică şi proza onirică…
în toiul discuţiei o adiere de gheaţă
mi-a amintit că lipseşte ceva
sau mai degrabă că la masa noastră
din barul ” La Vera ” este prezentă
absenţa lui George pe care
zilele trecute tocmai îl întâlnisem
pe la Dealu Mare, mergând agale
purtându-şi semeţ barbişonul
şi zâmbetul lui zeflemist
cum o mai duci bătrâne cu viaţa
l-am întrebat… Continuă să citești










