Arhive etichete: eseu

Mihai Robert LUNGU – Responsabilitate şi libertate

 

cs_logo_sq-300A fi responsabil nu înseamnă a te încărca cu gânduri sau efectiv a te preocupa prea mult ceva anume. A fi responsabil este ceva ce putem demonstra pe moment, e ca un strigăt ce ne cheamă, iar noi trebuie să fim atenți pentru a-i putea răspunde. Capacitatea de a face alegeri de moment, care-ți exercită o anumită presiune, reprezintă abilitatea unui individ de a fi responsabil, spontaneitatea este alt cuvânt care face parte din familia lexicală a sa. În momentul în care te pregătești pentru niște decizii din timp e ca și cum ți-ai face temele, nu sunt împotriva temelor și nici pregătirii pentru o anumită sarcină, însă sunt contra roboților, care refuză să gândească în afara tiparului și să-și asume niște riscuri. Continuă să citești

Dragoş Ionuţ PÂRVAN – Valoarea timpului

cs_logo_sq-300Cu toţii ştim că timpul în raport cu viaţa fiecărui om reprezintă o cale care, mai degrabă, te conduce către un destin perfect sau unul mai puţin perfect. Prin „destin perfect” înțeleg un stil de viaţă care te face să te simţi împlinit. Timpul nu se „comercializează” dar este de preţ, deoarece reuşeşte să îţi arate că viaţa înseamnă „a avea şi a obţine” la un moment dat. Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Reflecţii despre timp

 

Aura_CiubotaruTimpul reflectă durata de existenţă a obiectelor şi a fenomenelor, simultaneitatea sau succesiunea lor. Timpul fizic exprimă măsurarea desfăşurării temporale dintre două momente. Putem să îl definim ca număr al mişcărilor dintr-un interval dat. Timpul uman este rezultatul reflexiei raționale şi al meditaţiei asupra raportului existență-timp-finitudine. Continuă să citești

Gabriela MARIN – Timpul care ni s-a dat

 

Gabriela MarinNiciodată să nu uităm de cei mai triști ca noi, așa spunea un cântec folk din anii 70… Trăim fiecare timpul care ni s-a dat, preocupați de ceea ce ni se întâmplă, suntem mulțumiți, uneori fericiți sau dezamăgiți, norocoși sau nu, așteptând să vină timpul „în care ne merge bine”. Suntem contemporani cu zbuciumul, suferința sau disperarea celor de lângă noi. Continuă să citești

Daniel TACHE – Scrisori către tine (V)

Despre mirare, curiozitate şi îndoială

Daniel_TacheVezi, încă mă mir. De flori, de păsări, de oameni. De păsări, de exemplu, încă mă mir că trăiesc printre noi, dar fără noi. Ani la rând am visat că prind păsări. Şi că, neştiind de ce le-am prins, le eliberez. Visele acestea mi s-au tras de la o întâmplare din copilărie. Găsisem un pui de vrabie, refuza apa şi firimiturile de pâine, dar eu mă încăpăţânam să-l salvez. Îi făcusem şi un culcuş din cârpe, un fel de cuib. Şi pentru că trăgea să moară, am hotărât să fac o ultimă Continuă să citești

GABRIEL ENACHE – Biografii contemporane – Virginia Mateiaș, despre poezia (în)scrisă și expusă… interior

 

Virginia MateiaşVirginia Mateiaș este poetul care își folosește poezia și tot ceea ce scrie ca înlocuitor mai mult sau mai puțin vizibil al oglinzii de fiecare zi, al oglinzii folosită uzual pentru a-și așeza la vedere persoana și tot ceea ce o compune și o descompune în același timp. Virginia Mateiaș își personalizează și expune cu putere, cu forță, imaginea vie și își ascunde cu dibăcie imaginea (fața) mai puțin cunoscută a ei, acea imagine compusă din cuvinte, din trăiri, din stări care, ascunse adânc în Continuă să citești

Gabriela MARIN – Muzică

 

Gabriela MarinDintr-o liniște oarecare se ridică treptat firul unei melodii, asemenea unei încercări de a scrie cu o pană ceva ușor, ca o pregătire pentru o lume mai complicată. Apoi sunetele devin mai ferme, se disting tot mai clar și mai decis. Sufletul se pregătește, pornește în întâmpinarea muzicii, ca și cum ar găsi pe cineva drag, mult așteptat. Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Aventura comunicării

 

Aura_CiubotaruNu știm ce să ne spunem. Comunicăm cu ceilalți pe scurt și superficial, în special cu cei pe care nu îi cunoaștem. Uneori între doi oameni apar momente de tăcere și ele se petrec când ei nu mai sunt acolo prezenți.

Suntem prezenți prea puțin. Adesea râdem la o glumă bună, și suntem mult mai mult prezenți acolo, decât atunci când discutăm lucruri pe care le considerăm serioase și poate chiar importante. Continuă să citești

Octavian SOVIANY – O mărturisire

 

Octavian_Soviany WL-am descoperit destul de timpuriu pe Baudelaire, pe la cincisprezece ani, după ce trecusem prin infernurile bacoviene și citisem că autorul Plumbului transpune în cheia urâtului românesc algoritmii orgolioaselor spleenuri baudelairiene. Am făcut rost de o ediție (incompletă) din Florile răului în traducerea exemplară lui Al. Philippide și așa a început conviețuirea mea cu Baudelaire. A fost o conviețuire nespus de lungă și nespus de fertilă, pe al cărei parcurs am Continuă să citești

Constanţa POPESCU – O evoluție a vorbelor

 

Constanţa_PopescuPe pământ lucrurile sunt mai grele decât credea Dumnezeu, de aceea aruncă în noi cu zile, ca să vadă cum păşim în zori, cum construim cărări printre atâtea neputinţe. Cred că se minunează zilnic, pentru că ne-am depăşit cu mult norma de folosință, mai ales că nu ne-a lăsat instrucțiuni de utilizare a vieții, doar niște sfaturi… Să fim drepți și cinstiți cu noi înșine. Să nu ne furăm și amărâm timpul, unul altuia. Să încercăm să construim, nu să dărâmăm Continuă să citești