Arhive etichete: Invitaţi la Cultura de sâmbătă

Șerban FOARȚĂ – Alte rimelări

Şerban Foarţă1.S/Z

De la o vreme, eram tot mai zinguratici. Zâmbăta, plecam în week-end, zinguri. Ne erau dragi aceste zâmbete zenine. Nu zdădeam decât pe iarbă verde, pe pajiştea cea mai zuavă. Zgoteam din zac proviziile aduze şi preparam dejunul. Nevazdă-mea gătea numai cu zoia. Mâncam, ca să zlăbim, zalate, zupe (din plic), şi evitam zlănina. Iubeam, în zghimb, zarmalele de post (fără zare, căci reţine apa). Zerile, urcam pe deal, la zdână, unde zdădeam şi pezde noapte (prinzând şi Zâmbra Oilor, o dată). Continuă să citești →

Dorin TUDORAN – Certocrația

Photo blog 7Politică – pe hârtie și în realitate

1. Pe hârtie, oricine este numit într-o poziție din nomenclatorul Executivului american acceptă, de la bun început, realitatea constituțională că “s/he serves at the pleasure of the President, and can be fired at will.” Pe înțelesul tuturor: președintele te numește; tot președintele te destituie – menționându-ți ori nu motivul. Punctum. (de citit) Continuă să citești →

Liviu ANTONESEI – Semnele timpului, mai…

Liviu Antonesei1.Horia Pătrașcu – De ce nu sînt de acord cu moartea

Titlul poate înșela puțin. Nu de moartea în sine este vorba – cu care cred că nimeni nu e de acord, dar se împacă cu gîndul! – ci despre eutanasie. Autorul este împotriva acestei proceduri de a ieși din viață, dar în același timp, enumeră argumentele adepților, pe care, de bună seamă, le respinge. Sînt totuși cîteva probleme lăsate pe dinafară – în condițiile în care eutanasia este permisă într-un număr foarte mic de țări, practic este o procedură accesibilă numai elitelor, oamenilor cu bani, săracii n-ar putea apela, în disperare de cauza, numai la clasica sinucidere. În afara de asta, din aceleași motive de legalitate, majoritatea indivizilor nu au cum să aleagă… Continuă să citești →

Cătălin STRIBLEA – Foc încrucișat de… mai

Fotografia de profil a lui Catalin Striblea1. Cum a ajuns statul cu genunchiul pe gâtul privaților

Am vorbit cu patronul unei mici firme de aiurea din țară. Ne știm de ceva ani și omul e mai deschis față de mine. ”Sunt pe la bancă că trebuie să bag salariile la oameni. Mari salarii. 2500 de lei de persoană pentru un inginer care are o grămadă de răspundere.” Își mai trage un pic sufletul ca și cum are o durere. ”Nu știu cum să fac, dar am o gaură de 20 de mii de lei pe care o trag după mine de la începutul anului. Pur și simplu nu mai fac bani să ies pe zero. Continuă să citești →

Nicolae STAN – Ceață pe…Tamisa?

https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xla1/v/t1.0-9/12301455_10205339429908092_7254128328591845218_n.jpg?oh=c9a2049cc2a51557d756e1cbecd1a1d9&oe=57E5316B&__gda__=1469967805_00781d2dddfab966de06132200185ae9Ziua s-a sfârşit. Cade noapte rece şi grea. O prospeţime supraumană răsare deasupra pământului. Cerul sumbru, ca un capac final, acoperă etanş marginile lumii căzute. E linişte. Dimineaţa. Am plecat. Am făcut. Am vorbit. Am trăit stări. Am stat. Am întrebat, am răspuns… Am fost în rol. A trecut vremea. Seara. Am plecat Am mers. Am intrat. M-am aşezat. Am deschis. Acum. Continuă să citești →

Costin TUCHILĂ – Punctul pe cuvânt

Fotografia de profil a lui Costin TuchilaLuis Buñuel – de la suprarealism la „farmecul discret al burgheziei”

În 29 iulie 1983 murea în Mexic regizorul spaniol Luis Buñuel, considerat unul dintre numele de primă mărime ale cinematografiei mondiale. Născut la Calanda, în Spania, în ultimul an al veacului al XIX-lea (22 februarie 1900), Buñuel a fost atras la începutul carierei sale de mişcarea suprarealistă. Prietenia cu Salvador Dalí, Max Ernst, André https://costintuchila.files.wordpress.com/2011/07/cainele-andaluz-luis-de-bunuel-ochi.jpg?w=500 Breton, Marcel Duchamp, Paul Éluard s-a dovedit decisivă în formarea artistului care primise o educaţie religioasă repede depăşită de gustul pentru nonconformism şi mai ales pentru investigarea unor zone misterioase ale conştiinţei. Continuă să citești →

Ovidiu IVANCU – Beția de cuvinte reloaded…

Ovidiu_IvancuIntelectuali „preţioşi” în căutare de cuvinte pompoase

1.Românul s-a născut poet şi a devenit blogger – Când în 1873, Titu Maiorescu scria “Beţia de cuvinte în Revista Contimporană”, probabil că nu intuia actualitatea pe care o va avea articolul său peste mai bine de un secol. În epoca în care internetul este cel mai „democratic” mijloc de răspândire a ideilor, oferind tuturor şansa de a-şi vedea cuvintele „publicate”, în fiecare român posesor de internet se naşte un scriitor, un om cu opinii. Românul, deci, după ce „s-a născut poet”, îşi trăieşte maturitatea ca blogger de profesie. Continuă să citești →

Dorin TUDORAN – Certocrația

Photo blog 71. Mona Muscă, doamne & domnițe

Uitându-mă la cum se chinuie doamna Lia Olguța Vasilescu să pară ceva, mi-am amintit cât de firesc îi era Monei Muscă să fie cineva. Și asta deranja al dracului de tare. Olguța nu deranjează. Uitându-mă la câte doamne și domnițe ară astăzi hectarele „eșichierului politic românesc”, mă întreb de ce nu au fost mai întâi trimise Domniile lor la cursuri intensive de desțelenire a minții. Continuă să citești →