Arhive etichetă: Invitaţi la Cultura de sâmbătă

Liviu ANTONESEI – Semnele timpului, martie…

Liviu AntoneseiCarlo Cipolla – Legile prostiei

Am mai postat acest text acum vreun an de zile și a avut, pe bună dreptate, succes. Acum, mi-a revenit textul de la Dl Dumitru Ion și m-am gîndit că e foarte nimerit să-l reiau – în fond, prostia este eternă, iar vigilența noastră ar trebui să nu fie nici măcar o clipă slăbită, nici măcar față de prostia din noi, cu care sîntem îndeobște mai îngăduitori. De data aceasta, voi posta și linkul către articolul din Wikipedia, dedicat acestui remarcabil economist și gînditor italian… De fapt, linkurile către ediția engleză, dar și către cea italiană. Continuă să citești

Cătălin STRIBLEA – Foc încrucișat de… martie

Fotografia de profil a lui Catalin Striblea1. Legea 51%. După populism nu răsare nimic

Uitați-vă un pic la fotografia acestui articol. Șase sortimente de cartofi, să tot alegi. Pungi diferite, marketing isteț, prețuri pe măsură. Eu vreau însă produse românești. În tot magazinul nu este niciun cartof românesc. Și nu e ca și cum România nu ar face cartofi. Dar România nu este în stare să găsească un sistem prin care alături de cartofii americani, belgieni, francezi și egipteni să-și pună proprii cartofi. Continuă să citești

Nicolae STAN – Ceață pe…Tamisa?

https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xla1/v/t1.0-9/12301455_10205339429908092_7254128328591845218_n.jpg?oh=c9a2049cc2a51557d756e1cbecd1a1d9&oe=57E5316B&__gda__=1469967805_00781d2dddfab966de06132200185ae9Ziua s-a sfârşit. Cade noapte rece şi grea. O prospeţime supraumană răsare deasupra pământului. Cerul sumbru, ca un capac final, acoperă etanş marginile lumii căzute. E linişte. Dimineaţa. Am plecat. Am făcut. Am vorbit. Am trăit stări. Am stat. Am întrebat, am răspuns… Am fost în rol. A trecut vremea. Seara. Am plecat Am mers. Am intrat. M-am aşezat. Am deschis. Acum.

XXX Iată titlu bun de roman: POŞTA, al lui Bukowski. Nu mai interpretaţi. Luaţi-l cum e. Continuă să citești

Costin TUCHILĂ – Punctul pe cuvânt

Fotografia de profil a lui Costin TuchilaÉdouard de Max, „Prințul tuturor celor ce nu trebuie făcute”

Primul actor de origine română Societar al Comediei Franceze este Édouard (Eduard) de Max. Considerat în epocă unul dintre cei mai mari actori, tipul ideal de tragedian liric, Édouard de Max primea înalta onoare la 1 ianuarie 1918, fiind, în ordine, din 1680, al 355-lea Societar al Comediei Franceze. După patru ani avea să-i urmeze Maria Ventura (13 iulie 1886–3 decembrie 1954, Paris), care făcuse o carieră fulminantă la Paris; în 1929, Jean Yonnel (21 iulie 1891, București–17 august 1968, Paris), pentru ca în 1932 lista actorilor români/de origine română care primeau înalta onoare să se încheie cu Élisabeth (Ely) Nizan (24 aprilie 1896, București–martie 1969, Paris). Continuă să citești

Constantin VAENI – În calea lupilor de ieri și de azi

Constantin_Vaeni_21.Cu Beligan… – Odată, maestrul Beligan i-a spus, zâmbindu-i cu blândețe și cu binecunoscuta-i maliție fermecătoare, unui gazetar ciumparliu, care, desigur, făcea și el, în felul lui, pe-a… filosoful de presă de județ, și care i s-a adresat, exprimându-și cam cu aceeași mârlănie „filosofică” devenită parcă „brend” pentru unii dintre „filosofii” de renume județean de azi (nu admirația, ci nedumerirea ciobănească față de faptul că la o vârstă atât de „înaintată” meșterul Beligan continua să fie prezent pe scenă, adică să joace, să traducă, ori chiar să monteze, în calitate de regizor, spectacole) : „Uite, dragul meu, dacă nu-ți place vârsta mea, dacă ți-e atât de antipatică, ori dacă te supără, nu pot decât să-ți urez să n-o apuci…” Continuă să citești

Ovidiu IVANCU – Ce am mai (re)citit în ultima vreme…

Ovidiu_IvancuAvem, așadar, timpul povestitorului, al scriitorului, timpul poveștii, apoi, timpul fiecărui personaj și, mai presus de toate, căci el este într-adevăr o enigmă încă insuficient cercetată, avem timpul lecturii, momentul precis în care un text este lecturat. Dacă despre timpul poveștii și al autorului ei se pot spune multe, de treaba aceasta ocupându-se criticii și istoricii literari, timpul lecturii e cu desăvârșire volatil. Nu înseamnă, însă, că trebuie ignorat, pentru că, din foarte multe puncte de vedere, timpul lecturii este cel esențial, el distorsionează definitiv și ultim toate celelalte timpuri, forțându-le să i se supună. Timpul lecturii este și singurul care produce efecte concrete. Societățile umane, prin liderii lor, sunt animate de idei care se nasc în timpul lecturii. Cărțile în sine, cu autorii lor cu tot, n-ar valora mare lucru dacă n-ar fi actualizate perpetuu, odată cu fiecare citire. Continuă să citești

Dorin TUDORAN – Certocrația

Photo blog 71.Marele Comunicator

Dl Teodor Meleșcanu este pe cale să devină pentru români ce a fost Ronald Reagan pentru americani – “The Great Communicator”.

Eternul externist al României de Interne și-a exprimat punctul de vedere în legătură cu scandalul provocat de măsurile adoptate de Guvern referitoare la grațiere și modificarea Codurilor penale. Continuă să citești

Liviu ANTONESEI – Semnele timpului, februarie…

Liviu Antonesei1.Zece miracole românești. Un poem

 Se întîmplă în România. Și numai în România:

1.Numai în România un popor poreclit vegetal are nevoie de un singur abuz că să urce pe scara evoluției pînă la clasa vertebratelor.

 2.Numai în România artizanul victoriei electorale a unui partid alege să moară cu partidul de gît la o lună de la victorie. Continuă să citești

Cătălin STRIBLEA – Foc încrucișat de… februarie

Fotografia de profil a lui Catalin Striblea1. Conversia s-a înecat în populism

Probabil că a trecut neobservat în ansamblul general că legea conversiei a fost respinsă de Curtea Constituțională. Neobservată de majoritate, cu siguranță resimțită adânc de cei aproximativ 40 de mii de oameni care așteptau această lege ca pe o speranță.  Legea ar fi adus cursul francului, la plata ratelor, la un curs acceptabil pentru clienții băncilor. Aceste rate au crescut în ultimii ani în medie cu 60 la sută, dar foarte posibil ca unii oameni să plătească mai mult. Dureros și injust ca această pierdere să fie susținută doar de client, nu și de bancă. Continuă să citești