Astăzi am realizat presiunea pe care trecerea timpului și-o exercită asupra mea. Aproape întâmplător am constatat că prima mea greșeală, pe care am făcut-o în mod repetat, a fost să cred că am timp. Mi-am spus de nenumărate ori că pot găsi timp pentru tot ceea ce trebuie să fac și, ca bonus, m-am minţit că am timp, de asemenea, pentru tot Continuă să citești
În prezent, aproape de aniversarea a 101 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial încă se mai consider faptul că atentatul de la Sarajevo de la 28 iunie 1914 a fost evenimentul care a scos Europa dintr-un climat de pace și a introdus-o, în schimb, într-unul de război. Totuși, adevărul istoric este altul: declanșarea „Marelui Război” a fost o descătușare a unor resentimente profunde ce existau între state. Continuă să citești
Ochii îi cădeau pe monitorul încins, dar privirea i se agăţa, încăpăţânată, prin inflexiuni albastre şi profunde de acele mici şi… de gheaţă puncte negre o mare albă, electronică. Ştie că a trecut atâta şi atâta timp de când nu a mai văzut chipul nimănui, până şi propriul lui chip alb, palid ca zăpada cea rece de iarnă, nu şi-l mai poate recunoaşte în Continuă să citești
RAINING LOVE – Plouă pentru că așa vor oamenii singuri. Și câți oameni singuri nu există? Cu ajutorul ploii ei încearcă să își găsească lacrimile de fericire, ascunse pe undeva prin adâncul sufletului lor; ploaia este mesagerul iubirii. Ploaia unește și desparte. Alină și adâncește cicatrici. Unii oameni se feresc de ploaie. Folosesc umbrela. Continuă să citești
șerpii încep să încolăcească
inima
separă atriul drept
îl sfâșie în zeci de bucăți
ventriculul drept Continuă să citești
O fată cu flori de câmp și cu ochi negri se odihnește într-un balansoar în fața porții; ține pleoapele plecate și tocmai de aceea știu eu că are ochii negri – dacă i-ar fi avut albaștri, i-ar fi ținut deschiși să-i admire lumea. În brațe, după cum spuneam, are un buchet mare de flori de câmp într-o mie de culori… Pe brațe, are două mâneci de voal Continuă să citești
Zilnic stătea proptit pe scaunul de lemn din fața biroului, neclintit și cu ochii ațintiți la ecranul color din fața lui. Nu îl puteam distrage nicidecum de la activitatea lui. Doar buna mama reușea, strigându-l din pragul ușii, să îl facă să se ridice de acolo. Ea considera că monstrul la care fiul său se juca zece ore pe zi o să-i distrugă copilăria. Și știu Continuă să citești
Cred că ultima piesă a lui Smiley a sunat frumos atât pentru urechilor mele, cât mai ales pentru gândurilor mele datorită ideilor simple și pozitive pe care ți le transmite prin radioul din mașină și îți schimbă starea de spirit când ești prins în trafic și ai tentația de a te enerva pentru a mia oară pe ziua de azi. Continuă să citești
Când a trecut timpul? Când, cum și cine a făcut ca anii să treacă de la slow motion la un ritm alert?
În ce moment al existenței noastre am încetat să fim copii și astfel să ajungem în stadiul în care lucrurile pe care le iubeam acum doisprezece ani să ni se pară acum Continuă să citești
Sunt foarte bulversat de faptul că dacă ai o culoare puțin mai deschisă pe tine, o ţinută nonconformistă sau o bluză pe care scrie de obicei un brand ești considerat un cocalar. Sunt de mult apuse frizurile gelate, gulerele ridicate, ceasurile aurii, lanțurile la gât și blugii largi cu care te puteai îmbrăca la propriu, acum mai nou un cocalar 2015 este îmbrăcat de la mall, cu o foarte mică bucățică de bun gust, de fapt, îmi Continuă să citești