Arhive autor: Cultura de sâmbătă

Teodor Constantin BÂRSAN – Autopsia şefului mioritic

 

Teodor_BârsanÎn România zilelor noastre, dar şi în trecut, orice om în câmpul muncii sau nu şi-a dorit la un moment dat chiar şi pentru o secundă să fie şef. Sef de ceva, şeful cuiva… Preferabil un fel de director adjunct, bani mulţi, putere mare, responsabilitate mai puţină. Acum, în ziua de azi, tot romanul visează să ajungă antreprenor, pentru că este o cale spre şefie. Eşti şeful tău şi al altora.

 Şefia este visul umed al multor femei care au fost înjosite şi jignite de către bărbaţi. Şefia este un loc de unde dai ordine şi tăi în stânga şi în Continuă să citești →

Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece…

Una mai veche…

Acest porc are patru picioare

Iată o propoziție cât se poate de simplă: Acest porc are patru picioare. S-ar părea că nu mai are nevoie de vreo completare, de vreun comentariu. Ce să mai nuanțezi aici!? Totuși, în politica noastră nu este așa. Iată posibilele interpretări ale politicienilor.

Opozantul: Acest porc are patru picioare?
Demagogul: Acest porc are cinci picioare, domnilor! Continuă să citești →

Mihaela MARIN – Leru-i ler, orice ar însemna asta

Mihaela_MarinE oficial: vine Crăciunul. Nu, n-a apărut nimic în acest sens în vreun decret sau mai ştiu eu unde, dar mi-au atras atenţia trei evenimente la fel de importante: pe ProTv a rulat prima parte din “Singur acasă”, mama lui Fuego a început deja să împodobească bradul în diverse cămine culturale sau case ale sindicatului, iar Ştefan Bănică Jr. şi-a anunţat anualul concert de la Sala Palatului. Ce dovezi mai clare doriţi? Prin urmare, haideţi să fim mai buni, mai generoşi, mai bla şi mai bla-bla, dacă se poate, chiar mai bla-bla-bla, să facem un târg de ce-o fi Continuă să citești →

Ioan N. RADU – Despre Corneliu Brebente

Motto:   „Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, aşa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei”.

Ion Barbu

 

Ioan N. RaduRubrica Oameni de ieri şi de azi destinată personalităţilor dâmboviţene îi este dedicată în acest articol unui reprezentant ilustru al judeţului nostru, care şi-a consacrat întreaga viaţă cercetării în domeniul îmbunătăţirii performanţelor aeronavelor şi, care, prin activitatea complementară, a „practicat” catrenul de formă fixă, ce are un conţinut satiric şi se termină printr-o poantă. În căutările mele, la nivel local sau judeţean, privind activitatea desfăşurată de Corneliu Brebente, persoană marcantă care a reuşit să Continuă să citești →

Gabriel ENACHE – Doru Mareş, poetul prezent şi martor la decapitarea noii sensibilităţi

 

Gabriel_EnacheDoru Mareş este poetul care a ridicat ştacheta calităţii poeziei atât de sus încât majoritatea editorilor anilor optzeci – nouăzeci au preferat să îi lipească eticheta de poezie pornografică, spălându-se astfel pe mâini de problemele create odată cu eventuala ei editare. Doru Mareş a fost cu adevărat un lider al generaţiei lui, un lider la propriu, unul dintre conducătorii de facto ai ,, cenaclului de luni” (numit de însuşi Nicolae Manolescu!) şi de fapt chiar vârful intelectual pe care l-a atins poezia scrisă atunci. Continuă să citești →

Radu STATE – Regele Ferdinand la Târgovişte

 

Radu_StateDuminică, 24 aprilie 1921 avea loc la Târgovişte, ceremonia dezvelirii bustului M.S.Regele Ferdinand, ce fusese realizat de sculptorul Ionescu-Varro şi amplasat în faţa Şcolii de Cavalerie din oraş.

La ora 11.00, regele şi regina, însoţiţi de principesa Mărioara au sosit la şcoala amintită fiind întâmpinaţi de oficialităţile locale. După desfăşurarea serviciului religios, au fost rostite alocuţiuni, de către comandantul şcolii, colonelul Comănescu şi de generalul Sinescu. Continuă să citești →

Pompiliu ALEXANDRU – Despre mine şi fotografie…

Pompiliu_AlexandruDin punct de vedere imaginar, Fotografia (cea pe care o doresc) reprezintă acel moment foarte subtil în care, la drept vorbind, eu nu sunt nici subiect, nici obiect, ci mai degrabă un subiect care se simte devenind obiect: trăiesc atunci o microexistenţă a morţii (a parantezei): devin cu adevărat spectru – Roland Barthes – Camera luminoasă

Ceea ce mă atrage nespus de mult la fotografie este o curiozitate-fascinaţie de genul celei expuse de Barthes; Fotografia este pentru mine terenul explorator, cutia cu jucării şi cutia Pandorei în acelaşi Continuă să citești →

Erica Oprea – Clarobscur

 

Erica_OpreaOrice formă se constituie din plinuri și goluri, din prezent și absent. Fără goluri nu ar mai exista forme, nu am putea distinge nimic și totul ar fi o masă compactă, o aglomerare de obiecte care se amestecă într-un joc al preaplinului, o peudo-bunăstare apăsătoare. Ceea ce nu există oferă sens, devine fond pentru formele noastre, diferențiază și ne ghidează privirea. Știu că ideea de gol produce teamă, nesiguranță, gol în stomac… Fugim de el, căutăm refugii, ne ghidăm toți pașii după dorința de a nu ne lipsi nimic, Continuă să citești →