Nu-mi place Bucureștiul, nu-i un secret, așa că nu mă feresc să spun tare și răspicat că nu-mi place, nu mă înțeleg cu el și rar se întâmplă să cădem la pace. Să ne-nțelegem, totuși, într-o privință: sunt câteva locuri pe care le ador, dar de la oraș, în sine, aveam anumite pretenții sau, mai degrabă, de la oameni.
Lucrurile stau cam așa: de fiecare dată când sunt în metrou și aud că urmează stația Dristor cu peronul pe partea stângă, simt cum mi se strânge inima și devin agitată. Continuă să citești