Arhive autor: Cultura de sâmbătă

Liliana STOICA – File de istorie; Cazarma Pompierilor, 1907-1909

cropped-cs_logo_sq-300-e1424474351203.jpgCazarma Pompierilor 1907-1909

Printr-o adresă din 22 noiembrie 1906 Administraţia Casei Bisericii din cadrul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunei cerea primarului urbei Târgovişte să mute Corpul Pompierilor Oraşului din clădirile Bisericii parohiale Stelea. Acestea urmau să fie ori renovate pentru a servi slujitorilor bisericii, ori dărâmate pentru „a se curăţa locul bisericii de ruine şi a i se da înfaţişarea potrivită…” În baza unei înţelegeri verbale, în data de 28 martie 1907 i se solicita arhitectului Enachie Lăzărescu să întocmească un plan şi un deviz pentru construirea cazarmei de pompieri, în limita sumei de 30.000-35.000 lei. Suma necesară a fost inclusă în buget, potrivit Ordinului Ministrului de Interne nr. 8636/ 05 aprilie 1907. Continuă să citești

Pompiliu ALEXANDRU – Scurt-circuit politic

 

Alexandru Pompiliu

Mie îmi place Tramp. Mult! A început să îmi placă efectiv imediat după ce a fost ales. Înainte râdeam de el. Era un fel de Vadim al americanilor, un om cu probleme la cap, nebunul satului care se vede împărat. Nici el nu știe de ce a candidat. Nici el nu credea că o să iasă președinte. Dar, după ce a câștigat, mi-a devenit brusc simpatic. Am sucit armele. Am început să înțeleg și eu unele lucruri, altfel. Iar pe toate aceste lucruri nu pot să le văd decât într-un cadru utopic. Adică sunt purtat doar pe aripile science-fiction-ului politic. Mi s-a cam luat rău de realismul politic. Nu îmi mai plac deloc analizele reci, predicțiile științifice, aerul sobru al politologilor. Găsesc că tabăra conspiraționiștilor și a utopiștilor este cu mult mai serioasă decât prima. De ce? Cum? Să o luăm pe rând. Continuă să citești

Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece

Radu_Părpăuţă_2ARGHEZIANĂ – Arghezi spunea că munca de ziarist și cea de traducător sînt benefice pentru scriitor, îl ajută. Și mai adăuga că trebuie să știi să te oprești la un moment dat din aceste munci. Nu-i urmez ultimul sfat, mai ales că el însuși a scris în presă toată viața. A și tradus, iar Mitzura, pofticioasă de bani pesemne, a băgat traducerile în ediția de Opere a lui taică-său. Cam măgăriță… Continuă să citești

Ștefan POPESCU – Fragmentarium

Stefan PopescuSUBIECTUL LUNII – TRUMP… Ce va urma? Au apărut viziuni apocaliptice pe tema alegerii domnului Trump, avansate de mulți observatori ai politicii de peste Ocean. Totuși, Părinții Fondatori ai Statelor Unite au avut înțelepciunea de a prevedea în Constituția de la 1787 (art. 2) un anumit control asupra președintelui, în sensul că unele decizii au nevoie de aprobarea Congresului sau de un aviz de constituționalitate din partea Curții Supreme de Justiție. În plus, în cazuri extreme de derapaj și abuz de putere există și posibilitatea impeachment-ului, așa cum s-a întâmplat în iulie 1974 cu președintele Richard Nixon. Continuă să citești

Teodor Constantin BÂRSAN – Amestecate

Teodor_BârsanLe Monde și Figaro avertizează lumea că rândul rasiștilor se îngroașă și că albii care au votat cu Trump își pierd statutul de majoritate. Dacă Le Pen va fi votată, vor mai apărea câteva zeci de milioane de rasiști. Și uite așa aflăm că dacă ești alb și nu vrei să devii minoritate în propria țară, dacă nu vrei ca țara ta să fie condusă de mega bănci și mega corporații, ești rasist, fascist, extremist și trebuie să fii înlocuit. Cu ce? Cu hipioți, iubitori, pacifiști, hipsteri afabili și amabili, tree huggeri din Algeria, Tunisia, Libia, Pakistan, Somalia, Iran, Sudan, Nigeria (Boko HAram), Irak, Oman, etc. De-abia aștept să ne luăm cu toții de mâini (care vom mai avea mâini) și să dansăm în cerc. Ce contează că unii vor avea un Ak 47 sau un Shamshir, sunt semne ale păcii… Cum bine spunea Petre Țutea despre comunism: „Fiți fericiți, că vă ia mama dracului!” Și acum stânga încearcă să ne facă fericiți cu forța. Continuă să citești

Mircea DRĂGĂNESCU – Arhivă sentimentală

Mircea_Drăgănescu1.Mama mare Ioana, fostă baron din Găleteni mă priveşte blând şi îmi spune să am răbdare că şi ea în preajma Prejbii Poieni a avut răbdare când a fost nevoită să fugă de prigoana celor pe care îi botezase şi cununase şi care atunci s-au năpustit în conacul unde avuseseră parte de conacul de la sfârşitul secerişului şi culesului toamnei… parte în parte cum nu vor mai fi avut parte de la cap….Mama mare se plimbă prin curtea din Titu şi acum după ce de atâta timp a murit. Se plimbă prin creierul meu… Continuă să citești

Ioan VIȘTEA – Contrapuncte

Ioan Vistea1.Un an de Halloween tehnocrat

După o anume logică, jumătate justificativă, jumătate demascatoare, a fost nevoie de un pretext tragic pentru schimbarea intempestivă, forțată a ordinii constituționale și desemnarea impusă a unui guvern de tehnocrați autiști, realitate în care ne zbatem, ne mai aflăm încă, trăind în prelungirea și-n travestiul sărbătorii păgîne. La un an de la noaptea celui mai tragic, mai de groază Halloween întîmplat pe pămînt românesc, nici durerea imensă, sfîșietoare, nici marșurile tăcerii, nici ipocrizia reculegerilor cu fețe de politruci și nicio statuie comemorativă nu ne-au apropiat, măcar cu-o cîtime, de aflarea adevărului, singurul care ar fi putut să ușureze sufletele celor plecați la ceruri și a celor rămași să-și strige, să-și plîngă durerea și disperarea. Continuă să citești

Ioan N. RADU – Oamenii de ieri și de azi ai Dâmboviței; Andrei DOBRESCU, matematician

Fotografia de profil a lui Ioan Astronautica Targoviste RaduAlți oameni de ieri și alți oameni de azi… Continuăm să îi descoperim, continuăm să îi aducem în fața cititorilor noștri, cu recunoștință și prețuire… Și sperăm să-i regăsim și în viitoarea ediție a Enciclopediei orașului nostru…

ANDREI DOBRESCU, matematician cu preocupări de geometrie diferenţială Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Biografii contemporane. Minodora Platcu/Gabi Mareș. Imagini în căutarea oglinzii potrivite…

Gabriel_EnacheMinodora Platcu/Gabi Mareș. Imagini în căutarea oglinzii potrivite…

Doamna Minodora Platcu are statura de idol, de călăuzitor de care nu te poți lipsi formată de mult, de când probabil a intrat în prima clasă la care a predat. Nu probabil. Sigur! Cu siguranță că, de atunci, efectul de impunere a profesorului se lăsa citit, se făcea vizibil și se transforma în acea relație indestructibilă și fără sfârșit, care se formează între elevi și profesorii dăruiți cu har. Doamna Minodora Platcu avea întotdeauna capacitatea cuprinderii, a prinderii în plasa ochilor săi cuceritori a celui asupra căruia își oprea privirea, privirea prin care transmitea de la început mesajul impunerii, al severității care formează și care convinge, care face ca ceea ce a fost spus să nu se piardă, să nu se amestece în apele tulburi ale zădărniciei, care încurcă și anulează procesul învățării, de cele mai multe ori. Acest act, al zădărniciei, a lipsit din activitatea de profesor a doamnei Minodora Platcu, și-a căutat probabil cuib și sălaș în altă parte, în alte părți. Continuă să citești

Mihaela MARIN – Cu nostalgia nu e de glumit…

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtl1/v/l/t34.0-12/12076858_1042111979164861_839511216_n.jpg?oh=12f1194fa40f870aeffbae6e097ce32a&oe=561AFC5BDupă mitingul PNL şi reacţiile celor din alte partide, după clipul penibil în care doamna Gorghiu spunea că Liviu o să-i pape copilului pacheţelul şi o să-i fure tema (el sau Ponta, n-am fost prea atentă), după replica la fel de penibilă în care Ponta scoate un salam săsesc dintr-o straiţă lângă Masa Tăcerii, am simţit nevoia să revăd pentru a patra oară „Midnight in Paris”, că ştiţi cum e, fiecare supravieţuieşte cum poate la prostie şi demagogie, la intemperii şi diete. Enumeraţia poate uimi, termenii ei par a nu avea legătură între ei, dar pentru mine ei sunt în perfectă potriveală, deoarece prostia şi demagogia au devenit universale (a se vedea alegerile din SUA, la fel de… rococo – asta mi-a venit, asta am scris – ca şi alea din Moldova), iar ploile, vântul şi cura de slăbire mi se par la fel de insuportabile, ca să nu zic eu acu’ de-a dreptul naşpa. Continuă să citești