SPERANȚĂ – Mai sunt doi ani până la centenarul unirii de la 1918. Îmi imaginez, încă de pe acum, torențiala de discursuri, de promisiuni, de declamații, de atrocități verbale, de coloane oficiale, de coloane neoficiale, de coloane înzăpezite, de coloane îndoite, de coloane înlemnite, de coloane… În ăst timp, pentru că politicianului nu s-a gândit nimeni să-i propună o deviză precum cea a Școlii de Cavalerie Ferdinand I din Târgoviște, „OFIȚERUL DE CAVALERIE TREBUIE SĂ FIE CĂLĂREȚ ȘI CAVALER”, el face ce știe. Ce ar trebui totuși să știe? Ar trebui să știe că un Muzeu al Cavaleriei, pe amplasamentul fostei Școli de Cavalerie, ar oferi un cadru adecvat pentru un discurs consistent despre 1 decembrie. Continuă să citești
Arhive autor: Cultura de sâmbătă
Radu STATE – Februarie 1919, la Târgoviște…
În anul 1919, Comisia Interimară a orașului Târgoviște condusă de domnul Porojan și avându-i ca vicepreședinți, pe maiorul Poienăreanu și pe preotul Nicolae Popescu decidea în ședința din 14 februarie, în mai multe chestiuni, între care câteva ne-au atras atenția în mod deosebit. Continuă să citești
Pompiliu ALEXANDRU – Goluri morale, goluri de civilizație
Mi-am dat seama deunăzi de ce sunt deranjat de fiecare dată când intru într-un birou cu secretare. Sau într-un birou pur și simplu… într-un birou administrativ. De fapt, ca să pun punctul pe „i”, când intru în orice Instituție. Mi-am dat seama de acest deranj veșnic al meu nu pentru că respectiva secretară sau respectivul funcționar nu ar fi amabil, săritor etc. Dacă acest lucru se petrece, atunci deranjul, jena mea se transformă în furtună de gradul II, adică în nervi. În fine, cum am sesizat eu apariția furtunii de gradul I? Continuă să citești
Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece
BEST JOB !!!! – Radu Părpăuță, scriitor cu patalama, traducător, publicist, premiat, antologat (vezi dosarul de cadre numit pre limba mai nouă curriculum vitei), totalmente lipsit de simțul afacerilor, angajez EDITURĂ SERIOASĂ PUBLICAT CARTE PROZĂ (150-200-250 pagini sau cât trebuie). Ofer celebritatea și celeritatea câștigurilor (în urma vânzării cărții). Condiții: editură curățică, difuzare națională, publicitate frumoasă, dar nu curvă. Aștept provincia și Polirom-ul. Ofertă limitată. Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
DIPLOMAȚIE EFICIENTĂ – În Italia, cu ocazia vizitei președintelui iranian, Rohani, s-au semnat contracte în valoare de 17 miliarde de euro, iar în Franța s-au semnat acorduri în valoare de 20 de miliarde. Întotdeauna am crezut că o diplomație eficientă este cea care aduce bunăstare mediului economic și cetățenilor! Apropo de diplomație eficientă… Un fost coleg de școală doctorală, care ajunsese numărul doi într-o ambasadă occidentală, îmi spunea: Cu voi românii e foarte greu să dezvoltăm dialogul bilateral. De ce? l-am întrebat… Doar ne întâlnim, discutăm și după aceea nu se mai întâmplă nimic. Noi suntem angajați și trimiși la post pentru a avea rezultate, mi-a răspuns el. Continuă să citești
Ioan VIȘTEA – Insectarul portocaliu
ÎN AŞTEPTAREA ULTIMULUI DENUNŢĂTOR
Trebuia să plece din Dealul Cotrocenilor „il capo di tutti capi”, lăsînd în urmă două mandate dezastruoase şi ruşinea a două suspendări succesive, ca să înţelegem mai bine dimensiunea jafului naţional întîmplat sub oblăduirea sa. Desigur, oblăduirea este un eufemism pentru că n-am nicio îndoială că uriaşa lăcomie şi imensa sete de parvenire a personajului, probate vreme de 25 de ani, au făcut repede prozeliţi, la fel de repede luaţi sub comandă directă. Ajunsă la ananghie, bună parte a clasei politice, fără alte merite decît aceea de a-i fi respirat aerul timp de 10 ani, de a evolua pe orbita şi sub înaltul său patronaj, încearcă să-şi găsească scăparea în delaţiune şi datul în gît al partenerilor de matrapazlîcuri. Continuă să citești
Mircea DRĂGĂNESCU – Fragmente…
PRECIZARE – Un prieten îşi exprimă nedumerirea în legătură cu fragmentele memorate la întâlnirea mea cu Neagu DJUVARA. Sunt fragmente memorate din întâlnirea mea cu Maestru… Nu am avut reportofon… Nici întâlnirile cu Petre Ţuţea nu erau înregistrate…
SPERANȚĂ – După ani buni de absenţă din peisajul public românesc, şi după educaţia primită, Maestrul Djuvara îşi exprimă speranţa în viitorul României, unde a ales să-şi trăiască ultimii ani de viaţă, prin ultimii aleşi ai poporului român: Iohannis şi Cioloş….. Continuă să citești
Ioan VIȘTEA – Contrapuncte
LEGISLATIVĂ – Un vecin îmi spune, foarte tranșant, că pe el, chestiunea cu alegeri locale în unul sau două tururi, îl doare drept în tur. Într-unul singur! Continuă să citești
Teodor Constantin BÂRSAN – Fericirea e o pisică descompusă
Doamna de la 4 mă vede pe scări. E nervoasă. Nesimțita aia de la 12 nu închide a doua ușă de la intrare. Da, studenta aia cu prietenul ei… Studenta e blondă, parcă e ieșită din spuma mării, curată, strălucește, miroase frumos, a crin și mă salută mereu candid. „Ciaao”…
Doar a văzut afișu, dă-o naibii, îmi explică doamna de la 4. Apropo. e o pisică moartă în pivniță. De-aia pute așa… Aveți o lopată? o întreb. Am. Cobori? Continuă să citești
Mihaela MARIN – Profesori și elevi
De regulă, titlurile de tipul acesta subliniază fie o relaţie de mare iubireală plină de tragism (vezi “Romeo şi Julieta”, “Tristan şi Isolda”, eventual – că aşa mă bătu gându’ – Pelinel şi Borcea), fie una de opoziţie (“Părinţi şi copii”, “Soţi şi soţii”, Bahmu, Prigoană şi pliciul de muşte etc.). În cazul de faţă, titlul îmi sugerează, nu ş’ de ce, cuplurile de comici vestiţi ai ecranului: Stan şi Bran, Pat şi Patachon, Lolek şi Bolek, Chip şi Dale. Minus partea realmente distractivă a situaţiunii. Continuă să citești