Prima lecție pe care trebuie să ți-o însușești când dorești să faci analize sociale sau politice este aceea de a gândi într-o dublă argumentație. Adică pornești de la un principiu, anume acela al neîncrâncenării, al neluării unei idei într-un mod personal. Dubla argumentație presupune că există cel puțin două forme de raportare la o idee – cel care susține ideea X și cel care o combate. Analistul trebuie în mod sistematic să facă acest dublu joc pentru a înțelege ambele argumentări. Se pune în cele două poziții cu aceeași forță. Da, veți spune că este un exercițiu care antrenează schizoidia. Așa și este. Dar se și câștigă ceva. Obiectivitatea. Continuă să citești
Arhive autor: Cultura de sâmbătă
Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…
1.De ce sunt bune vinurile franțuzești – La invitația unui prieten, am fost la Courbevoie (comună în NV Parisului), la un salon de vinuri. Un salon nu foarte mare, să fi fost cu totul cca 30-40 de producători la ora la care am ajuns eu. Alți oameni, desigur, veneau să guste și, lucru foarte important, să cumpere. Astfel de saloane sunt, cred, cu sutele, anual, în toată Franța, cu diverși organizatori – cel la care am fost eu era organizat de un Club Rotary. Continuă să citești
Radu STATE – Istorie de Dâmbovița
Începuturi timide de activitate bancară la Târgovişte
Prima instituţie bancară apărea la Târgovişte în 1912, din iniţiativa lui Constantin Olănescu, important lider conservator dâmboviţean. Aceasta se numea Banca Comercială şi Industrială Târgovişte şi îşi avea sediul pe strada Constantin Fussea. Continuă să citești
Liliana STOICA – File de istorie
Ziua Poliţiei Române – Poliţia oraşului Târgovişte
Printre primele instituţii înfiinţate prin Regulamentul Organic din 1831 se numără şi aceea a Poliţiei. Poliţia oraşului Târgovişte a fost înfiinţată în vara anului 1831, avându-l în fruntea sa pe polcovnicul Badea Poroineanu. Atribuţiile noii instituţii sunt reglementate în anul 1832 prin Regulamentul de organizare a Sfaturilor orăşeneşti care stabilea faptul că poliţia asigura, în colaborare cu Sfatul orăşenesc, paza bunelor rânduieli şi odihna obştii. Continuă să citești
Silviu MILOIU – Din cronici de azi…
1. Celebrul port Toulon într-o stampă de epocă… – Printre personalitățile care au contribuit la dezvoltarea așezării și a portului – unii nutrind ambiția nedisimulată de a face din acesta vectorul puterii Franței în Mediterana – s-au numărat regii Ludovic al XII-lea și Ludovic al XIV-lea, cardinalul Richelieu, Jean-Baptiste Colbert și faimosul inginer Sébastien de Vauban. Continuă să citești
Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria
ÎN MEMORIA DASCĂLILOR NOȘTRI
ION BĂLĂŞESCU (18.X.1907 – 27.XI.1987)
Presimțind parcă trecerea în neființă în anul 1987, Ion Bălăşescu a început să îşi scrie memoriile, intitulate de el Din ale vieţii valuri (18.X.1987). Astăzi prin bunăvoinţa familiei care ni le-a pus cu amabilitate la dispoziţie, am încercat să îi creionăm un scurt portret biografic bazat chiar pe aceste memorii, păstrând o serie de paragrafe din lucrarea sa. Continuă să citești
Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece
Consemnarea naturii înconjurătoare în acest jurnal (căci e un fel de jurnal, adun textele – bineînțeles, ce merită din ele – într-un Jurnal de feisbuchist), a stării salciei, vișinilor, a crucii luminate de pe vîrful dealului, a năzbîtiilor cățelului, a graurilor și ciocănitorilor, este expresia unor poziționări sufletești. Elvețianul Amiel a lansat celebra formulă: Un peisaj este o stare sufletească. Jurnalul intim al acestuia a fost citit cu aviditate în anii dintre cele două războaie mondiale, azi e uitat. Dar mie-mi plac lucrurile uitate, cochetez cu ideea reconfortantă că sînt un retro.
N-aș putea spune că mă autoanalizez astfel (cu toate că, iată, chiar acum meditez asupra-mi). În singurătatea răsăritului de soare și a sfîrîitului vrăbiuțelor lăsîndu-se pe pervaz nu e intimism, nici poza romantică a celui care se socoate prea bun pentru lume. N-am nici sentimentul ratării, al inutilității, ca Amiel, stare pe care aș dori s-o „torn” în peisaje și ființe mici. Nu mă caut cu obstinație pe mine însumi, ci mă eliberez – asta e! Continuă să citești
Puiu JIPA – Așa o lipsă de… incultură
Fuga după alergare…
Ne facem loc printre evenimente, grăbiți, taciturni… Ne bucurăm de trecerea unei zile, în așteptarea alteia. Alergăm disperați să bifăm încă o noapte dormită, încă un meci văzut, încă o bancnotă cheltuită. Ne arde la lingurică să treacă timpul în așteptarea unui „ceva” important, extrem de important. Și „ceva”-ul se-ntâmplă, dar între timp a mai apărut un alt „ceva” care ne pune iar pe fugă. Continuă să citești
Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
1.Titulescu – „M-am întâlnit cu Titulescu pe plaja de la Cannes. Vorbea franceza mai bine decât mine. Ce om uimitor…” Asta scrie marele romancier german Thomas Mann despre diplomatul și omul de stat roman Nicolae Titulescu. „Salut în dumneavoastră, domnule Ministru, o forță europeană!” ii spunea omologul său francez Louis Barthou de la tribuna parlamentului. Aniversăm 135 de ani de la nașterea unui mare român. Sa învățăm de la Titulescu curajul de a ne urma propriile convingeri! Continuă să citești
Mircea DRĂGĂNESCU – Arhivă sentimentală
Mai am două, trei generaţii care mă vor mai recunoaşte drept profesorul lor, apoi voi fi un anonim trecând pe stradă…
BĂTRÂNII
Bătrînii veniți de departe
Aflați între viață și moarte
Cu amintirile împletite în barbă.
Stau de nici cînd în mijlocul poienii
Cu stele prin iarbă.
Stau bătrîni, lîngă o fîntînă bătrînă
Cu ochii ciopliți parcă-n lună,
Stau împietriți într-o rugă nebună… Continuă să citești