Iubirea irișilor cu privire albastră
în universul paşilor
agăţ un cercel de verbul a iubi
lângă parfumul
cu mirosul dragostei tale
aşez cuvânt şi trăire
în desenul unui timp irepetabil
numai tu Continuă să citești
Arhive autor: Cultura de sâmbătă
Alexandru SANDU – Alte taine
1.
Sinapse
ghemul mental feminin,
cine l-o fi inventat?
Pentru bărbați e un spin
l-ai atins, te-ai înțepat Continuă să citești
Puiu JIPA – Ji-pisme de sâmbătă
1.îți vedeam numai sînii adormiți
aromați
asimetrici
amușinam
și uitam
mă uitam
(o contemplare în zori) Continuă să citești
Andreea GHICA – Băi…
Îmi iau inima-n dinți și fug cu ea unde văd cu ochii
*keep calm and try no to love anyone*
asta ar trebui să scrie pe cănile de cafea
cănile ălea pe care le folosești
când îți bei cafeaua fix cu cineva
pe care inevitabil îl iubești
te uiți la cană Continuă să citești
Ioan VIȘTEA – Poezie…
ȘI CUM, DEODATĂ, NOIEMBRIE VINE
La Mahala, încet, încet,
înșelătoarea toamnă ne vine de hac…
Sori dulci se preling din borcanele cu dulceață;
un rîu de rubine clipocește anemic sub teasc.
Picior peste picior, în șezlong, în hamac,
vezi cum sîmbăta asta țața Manda împarte pomană,
– o să țopăie beată de fericire pe șine! -, Continuă să citești
Alexandra MOCANU – O apă mare
Alexandra avea patru ani și o bunică.
Bunica nu se juca niciodată.
Stătea în patul ei de bătrână
cu ochii orbi și cu 90 de ani peste. Continuă să citești
Octavian SOVIANY – Sovianysme; un nou roman
Profesorul Faustin (fragment)
Ţin minte perfect, pentru că data unor asemenea întâmplări rămâne întipărită în memorie pentru totdeauna, că era în penultima zi a lunii noiembrie, 2013.
Afară era o vreme câinească. O lapoviţă murdară mătura străzile Bucureştiului, vântul se pregătea parcă să smulgă copacii din rădăcină, iar în lumina tulbure a înserării, trecători zgribuliţi alergau spre casele lor, cu gândul la o baie fierbinte şi la un ibric de vin fiert. Continuă să citești
Ionuţ CRISTACHE – Bătrâna Doamnă și aurolacul (roman în serial, episodul 6)
Sora ei, Odette, a rămas în casa Doamnei până după Sfântul Ion, au făcut împreună toate sărbătorile și Crăciunul și Anul Nou. Severin le-a adus de toate, șoferul lui a cărat fructe și carne și tot felul de pachete colorate, frigiderul înalt din bucătărie a fost burdușit cu provizii diferite. Nenea Turda le-a vizitat în fiecare zi, îi umpleau paharul și-l îndopau cu prăjiturile coapte de tanti Filica, adunate prin platouri mici, cu mânere din argint.
Continuă să citești
Radu PĂRPĂUȚĂ – Povestitorul
Soția, în fine, a citit textul meu cu salcia. Care ați citit poate îl știți. Eu stăteam pe pat și ea citea pe calculator. Și se întoarce cu lacrimi în ochi spre mine. M-am gîndit că e vorba de ea, că acolo în text o pomenesc de vreo două ori. Dar ea îmi zice cu ochi plînși: așa de frumos ai scris de salcia noastră.
1. Plouă și salcia mea, acum în noapte, e ca o babă gîrbovită de la țară: cu un umăr în sus, cu unul în jos. Plouă-plouă și ea îndură. Mai poți , mătușă? Continuă să citești
Gheorghe SCHWARTZ – Proza de sâmbătă
1.Lucrurile neimportante pentru supravieţuire (variantă)… Copil fiind, părinţii îl tot muştruluiau pe Julius că-şi pierde timpul cu lucruri inutile, în loc să se pregătească, aşa cum s-ar cuveni, pentru o viaţă unde nimic nu cade din cer. Pe vremea aceea, copilul încă nu era în stare să-i contrazică, spunând că tocmai lucrurile neimportante pentru supravieţuire fac diferenţa dintre om şi animal. Au trebuit să treacă ani până să poată argumenta de ce preferă să stea ore întregi în faţa jocurilor de pe calculator, „în loc să se pregătească, aşa cum s-ar cuveni, pentru o viaţă unde nimic nu cade din cer” ori de ce este pasionat de pescuitul sportiv, unde, după cum se ştie, peştele prins este cântărit, fotografiat şi aruncat înapoi în apă. Continuă să citești