Arhive autor: Cultura de sâmbătă

Octavian SOVIANY – Sovianysme

https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/10622720_722975517774281_3352508363526832997_n.jpg?oh=f2435e21c1ddfb53491dc2196b481b7e&oe=56DE6909&__gda__=1456804053_06d7c8b27c12c96b3ab4e3f760b328d0Eternul crepuscul sau lecţia despre moarte

Probabil sunt ultimul verlainian din poezia românească de astăzi. L-am citit pentru prima oară pe Verlaine în adolescenţă, poate cu mai puţin entuziasm decât pe
Baudelaire sau Rimbaud. Pentru că lectura poeziei verlainiene presupune, îmi închipui, o anumită maturitate sufletească, o anumită capacitate de a percepe lirismul în starea lui cea mai pură, adică de a percepe acele frisoane şi reverberaţii care vin dinspre text şi te străbat ca o electricitate, antrenând într-un cutremur al fibrelor sufleteşti şi chiar al ţesuturilor din care eşti plămădit, carapacea tare a gândului ce se dizolvă astfel, sub timbrul inconfundabil al muzicii, pe care o secretă cuvintele şi pauzele dintre cuvinte, devenind ea însăşi stare lirică. Continuă să citești

Constantin CIUCĂ – Regele cu pene

euLIBRĂRIA CU URME – Aici găsești cărți scrise în relief.
Pot fi citite cu orice parte a trupului, prin palpare. Cu mintea, cu sufletul, cu dorința. Lasă urme pe corp, în memorie, pe emoții. Ia-ți urme de aici:
http://www.kuppi.ro/lit/

LUMEA FĂRĂ MUSCĂ – Au dispărut de vreo două luni de zile muștele normale, de apartament. Cine crede că lucrul acesta e o binefacere, se înșeală amarnic. O muscă plimbându-se tacticoasă pe o farfurie cu resturi de tocăniță lăsată neglijent pe un colț de masă, sau pe un cap de pește în chiuvetă nu e doar un semn de bunăstare a familiei, ci e în primul rând un avertisment că e vremea de hamac și destinații. Când îți bâzâie adică musca în casă, e semn că trebuie să te uiți pe hartă și să îți verifici rucsacul. Ea nu ți se plimbă enervantă pe nas doar ca să se afle în treabă, ci o face în calitatea ei de gardian al conștiinței de sine. Ea îți spune: Man! e cald, e soare, e vară, e vacanță! Get the fuck out and enjoy yourself! (da, da, știe și engleza!) Iar tu de duci și te depozitezi pe vreo plajă și stai acolo nemișcat, ca o piesă în depozit, o săptămână sau două. Prin urmare, dispariția muștelor de apartament e un semn rău. Când nu ai muscă, viitorul e sumbru. O lume fără muscă în ea este o lume rece și străină în care tu trebuie să te trezești cu noaptea în cap și să te duci năuc la muncă! Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Cuțitul cu tEIȘ…

C:\Users\Ionut\Downloads\gabriel enache.jpgOchi în ochi. Dialog…

Gabriel Enache – Ion Roiban

Despre rost și despre dedesubturile lui se poate așeza vorbirea, cuprinsă în culori de toamnă sau în culorile așezate peste noi de fiecare anotimp. Alungirea privirii duce spre capete de lumi interzise, oprite, ascunse mai mult sau mai puțin. Cu rost și ele, cu nume de lucruri care le compun și pe care le trimit năvală spre feluri de trăiri. Continuă să citești

Cosmin BUSUIOC – Sociale; ce crede străinul despre România…

cosmin_busuiocCe crede străinul despre România

„În Valahia, noaptea e întunecată și plină de spaime, sultane!Ai cucerit Constantinopolul, da. Dar Constantinopolul e mare și ai avut destule locuri pe unde l-ai putut împresura. În Valahia altfel stau lucrurile. Umbrele se mișcă! Te poți lupta cu o umbră?” – Melisandre, Femeia-Sărutată de foc (seara de 6 spre 7 iunie 1462)

Pentru a scrie acest articol nu mă voi folosi de cărți, dicționare sau enciclopedii, ci de ceea ce poate fi numită „întâlnirea cu adevărul în împrejurările concrete ale vieții.” De câteva luni joc Sniper Elite 3 în versiunea lui oficială. Și acolo, la secțiunea „multyplayer”, pentru că am obișnuit să intru doar pe un anumit server – ContinuumFall -, adminul Warren m-a invitat să mă alătur comunității lor, aceasta implicând și participarea la discuții pe „teamspeak”. Deși engleza mea este „de lemn” (dar oricum mai bună decât a fostului secretarului de stat, Iulian Fota), am acceptat. Continuă să citești

Daria STEMATE – Scrisul mic

https://scontent-vie1-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11870697_687746631362300_4667185365527938371_n.jpg?oh=70f570e7641d12e0dcac9a4c390e544e&oe=567E59B6Prostește, evident...

Am o problemă cu scrisul mic: nu-l văd. Am vrut să plec de la observația asta pentru că îmi plac lucrurile evidente. Lucrurile care stau atât de confortabil ascunse în normalul de zi cu zi. Lucrurile banale, la îndemâna oricui, pe care totuși nu le bagă în seamă nimeni.
Așadar, lucrurile evidente. Nu e fascinant cum poți ascunde atât de mult în fața tuturor? Și asta doar pentru că oamenii se gândesc mereu că e prea ușor să fie adevărat. Prea simplu. Simțim nevoia de a complica treburile: asta ne face utili în perspectiva noastră. Și numai a noastră. Continuă să citești

Leontina GRIGORESCU – Acceptare

Leontina_GrigorescureLOVEution

Mâine este Valentine’s Day.  O încântare pentru cupluri.  Acum au ocazia să își demonstreze dragostea.  Știți,  în restul anului e interzis,  e aproape de prost gust.  Trebuie să așteptăm 14 februarie ca să avem liber la cadouri și flori.  Plus că e bine și pentru comercianți,  o ocazie să contribuim la creșterea cifrelor de afaceri ale florăriilor sau ale magazinelor care dețin orice tip de ciocolată.  Continuă să citești

Liviu PANCU – Să pornim la drum!

C:\Users\Ionut\AppData\Local\Microsoft\Windows\Temporary Internet Files\Content.Word\liviu pancu (2).jpgSă pornim la drum!

Nivelul informațional prezent a făcut ca planeta să fie prea mică pentru rapiditatea cu care se transmit informațiile. Într-o lume a comunicațiilor am început să nu mai comunicăm cu adevărat. Fiecare generație în prima fază a tinereții își cere dreptul la identitate și recunoaștere, apoi la o personalizare cu un loc distinct în marele drum al umanității. Continuă să citești

Gabriel ENACHE – Vlad ZOGRAFI; Efectele secundare ale vieții…

C:\Users\Ionut\Downloads\20160131_134929.jpgDare de seamă despre profunzimile minții.

Vlad Zografi. Efectele secundare ale vieții. Editura Humanitas, 2016.

Efectele secundare ale vieții, romanul lui Vlad Zografi recent apărut, pare a fi (este?) o prelungire a eseului Infinitul dinăuntru, sună ca o amplificare extinsă a acelei scrieri profunde, metodă prin care Vlad Zografi (ne) revelează, cu ajutorul personajelor de aici, acele stări gândite și trăite în eseul menționat. Infinitul dinăuntru se revarsă, evadează, dă pe afară făcând vizibile efectele primordiale și/sau cele secundare ale vieții și pe cele ale lumii în care își manifestă gândurile și trăirile. Continuă să citești

Cristina ANGHEL – Roman în serial (Amintiri din praf de zgură, cap 1 și 2)

Fotografia de profil a Tinnei AnghelAMINTIRI DIN PRAF DE ZGURĂ

CAPITOLUL I

Era o dimineață de vară, cu vânt slab. Lumina crudă a soarelui invada orice colțișor din camera lui Nicole, iar ea putea, așa întinsă în pat cum stătea, să vadă firele de praf dansând în aer. Se simți murdară și se dădu repede jos din pat. Și în baie pătrundea aceeași lumină orbitoare, dar parcă aici era mai rece. Apa o înviora, iar mirosul de levănțică al săpunului îi persistă ceva timp și după ce a intrat în bucătărie. Acolo o aștepta mama ei, cu micul dejun pregătit pe o farfurie, sorbind dintr-o ceașcă aburindă. Continuă să citești