Despre prostănac

Nu, nu este cel la care vă gândiți, exemplarul arătat cu degetul de părintele democrației noastre postdecembriste. Deși ar putea să fie… Apare peste tot, e invitat la dezbateri diferite, se pricepe la toate, de la religie la creșterea oilor, de la folosirea fondurilor europene la problemele grave ale Academiei Române, de la principiile logicii la folosirea toaletelor ecologice. Poartă nume diferite, de la grevista foamei la mama oriflamelor, de la luceafărul huilei terminate la ciuvicimea sa. Îl recunoști într-o clipă, i se umflă gușa groasă, are ochii căscați peste patria-mamă, mâinile i se lipesc de paharul din față, plin cu lichidul călâi și dulceag. Și nu-i place să fie întrerupt, el (prostănacul) tocmai avea ceva foarte important să ne spună, își pierde coerența și consistența argumentelor, toată strădania sa intelectuală este subminată, e lovit în demnitatea și mândria sa de analist. Ce să zic, o pocitanie cu ifose… Continuă să citești →