1.Nu vreau să
schimb nici cu o virgulă din
ceea ce am trăit astăzi când
a început să-mi curgă un firicel de sânge
din degetul
vinovat de masacrul purcelului……
era ofranda ce-mi anunţa
propria mea dispariţie… Continuă să citești
1.Nu vreau să
schimb nici cu o virgulă din
ceea ce am trăit astăzi când
a început să-mi curgă un firicel de sânge
din degetul
vinovat de masacrul purcelului……
era ofranda ce-mi anunţa
propria mea dispariţie… Continuă să citești
1.Se prăbușesc anotimpuri peste noi
Noapte, pictezi cu picuri de neagră catifea
urmele pașilor abandonați,
pe alte cărări de culoare.
Nu m-ai întrebat ce culoare am ales,
ca să-mi găsești cărarea,
nu ai știut că noapte și zi,
sunt una și aceeași, în calendarul dorului Continuă să citești
un brad rotund din amintiri
să plîngem pîn` ne-om face ciuciulete
în prime time să ne numere la știri
și luîndu-ne de mînă să purcedem
către un ceas cu bile de argint
chiar de nu știm chiar de nu credem Continuă să citești
Şi apoi te îndrăgosteşti.
Uiţi totul despre tine şi despre ceilalţi.
Călătoreşti.
În fiecare din degete ascunzi colivii
în care canarii vin de la mari depărtări
să ţi le mişte în cântec.
O spirală de vânt eşti,
brăţară
la aripa unei păsări. Continuă să citești
Timișoarei, cu, mereu, prea săracă recunoștință.
Martirii nu au vrut decît,
să fie pur și simplu oamenii normali.
Un guler alb să poarte, nu funia la gît,
și-n rest, în suflet să sădească portocali. Continuă să citești
ei bine, aici e ceva subtil,
Don Quijote contemporanul
pe o terasă la o cafea
în geometria de beton și sticlă
mai are de așteptat
secole,
suspinul visător
al nenăscutelor dulcinee… Continuă să citești
așezarea era întotdeauna completă, compactă
implica supunere a fiecărui simț
și oprirea privirii. Continuă să citești
Urare (întârziată) pentru cei ce scriu (aici)
Sorcova vesela
Să fiţi tonici, cum e ea!
S-aveţi frumos gândul,
Liniştit cuvântul, Continuă să citești
Sunt un monstru: sunt sărac, sunt scriitor, sunt hetero, fumez, am băut, mi-au plăcut femeile, mănânc carne, mi-am făcut teza de doctorat pe bune, am un nivel de instrucţie relativ ridicat, nu fac greșeli de ortografie, mama a fost pe jumătate unguroaică…. dar îmi place de mine așa cum sunt…
22. E foarte adevărat că o nenorocire nu vine niciodată singură. Scăpasem de hepatită, nici la grădiniţă nu mă mai trimiteau deocamdată. Între timp se făcuse iarnă. O iarnă cu un Crăciun sărăcuţ (moşul mi-a adus cel mai scund brad pe care îl primisem vreodată) şi cu o noapte de Revelion agitată care s-a terminat, ca de obicei, cu un mare scandal: bunică-mea conchisese că părinţii mei sărbătoreau mult prea gălăgios trecerea dintre ani. A doua zi atmosfera era în continuare foarte tensionată: priviri duşmănoase, figuri încruntate şi puse pe harţă, declaraţii tacite de ostilitate. Continuă să citești
( Fragment din romanul Agonia lui Constantin, aflat în lucru)
Eşti locuitorul ales al unei temniţe luminate, destoinic scoborâtor din Adam!
În mâini ţii cartea deschisă a lumii, în care vezi cu claritate munţi şi dealuri, stânci şi văi, coline şi ape, grădini bogate împânzite cu plante şi flori. Gustă-le fără oprire! Numai gustul este prezent, doar el dă valoare lumii aşternute în faţa ta. Continuă să citești