Arhive autor: Cultura de sâmbătă

GABRIEL ENACHE – Biografii contemporane – Virginia Mateiaș, despre poezia (în)scrisă și expusă… interior

 

Virginia MateiaşVirginia Mateiaș este poetul care își folosește poezia și tot ceea ce scrie ca înlocuitor mai mult sau mai puțin vizibil al oglinzii de fiecare zi, al oglinzii folosită uzual pentru a-și așeza la vedere persoana și tot ceea ce o compune și o descompune în același timp. Virginia Mateiaș își personalizează și expune cu putere, cu forță, imaginea vie și își ascunde cu dibăcie imaginea (fața) mai puțin cunoscută a ei, acea imagine compusă din cuvinte, din trăiri, din stări care, ascunse adânc în Continuă să citești →

Gabriela MARIN – Muzică

 

Gabriela MarinDintr-o liniște oarecare se ridică treptat firul unei melodii, asemenea unei încercări de a scrie cu o pană ceva ușor, ca o pregătire pentru o lume mai complicată. Apoi sunetele devin mai ferme, se disting tot mai clar și mai decis. Sufletul se pregătește, pornește în întâmpinarea muzicii, ca și cum ar găsi pe cineva drag, mult așteptat. Continuă să citești →

Aura CIOBOTARU – Aventura comunicării

 

Aura_CiubotaruNu știm ce să ne spunem. Comunicăm cu ceilalți pe scurt și superficial, în special cu cei pe care nu îi cunoaștem. Uneori între doi oameni apar momente de tăcere și ele se petrec când ei nu mai sunt acolo prezenți.

Suntem prezenți prea puțin. Adesea râdem la o glumă bună, și suntem mult mai mult prezenți acolo, decât atunci când discutăm lucruri pe care le considerăm serioase și poate chiar importante. Continuă să citești →

Alina PREDA – Negru pe alb

 

cs_logo_sq-300Să ai puterea să creezi, să construiești cu ochii minții descãtușate de orice rigoare și convenție socială, să dai substanță vie, contur, suflu unor cuvinte-ahh, niciodată simple cuvinte care să capete sub privirea ta proprie forma mult dorită, care izvorăște din însăși străfundul ființei tale și se contopește cu ea. Un vis nesperat, o magie… Continuă să citești →

Andrei Mihail RADU – În adagio…

 

Andrei Mihai Radu 55Eram în bucătărie, pe scaun. Complicat, nu? Auzeam de la combină Adagio al lui Albinoni. Nu numai că îl auzeam, îl simțeam. Mă vedeam mai tânăr cu cinci ani, undeva într-un mestecăniș, ascultând polifonia de voci din natură. O natură moartă, toamna, readusă la viață de armonia și puritatea piesei ce se derula la combină. Erau două lumi, indispensabile una de cealaltă. O lume a purului, unde domnea pacea, iar muzica își făcea de cap, formând o pleiadă de sentimente, emoții, trăiri, și o lume murdară, Continuă să citești →

Laura Andreea STOICA – L-am văzut ieri….

 

cs_logo_sq-300L-am văzut ieri în timp ce mă duceam acasă… L-am văzut sau i-am văzut? Nici nu mai știu cum e corect să spun. Seamănă atât de mult între ei încât parcă orice idee de individualitate  s-a scurs demult în negura timpului. Dacă spun că m-am văzut, sună mai bine? Recunosc, însă nu fără o doză de regret, că uneori mă identific cu el, cu ei, deși încerc să mă țin departe. L-am văzut ieri, l-am văzut și azi și nici mâine lucrurile nu vor arăta altfel… Îi tot văd pentru că trăiesc printre ei, Continuă să citești →

Iuliana Elena DUMITRAȘCU – Privește oamenii…

 

cs_logo_sq-300Sunt o adolescentă ce face parte din generația „fulger”, așa cum îmi place să îmi denumesc tovarășii de seamă, care parcurge zilnic câțiva kilometri, care întâlnește mulți oameni, care ia contact cu mediul ce o înconjoară. Oriunde aș merge, nu mă pot abține de la a privi oamenii ce străjăluiesc străzile în lung și-n lat, din a-mi imagina povestea fiecărui chip a cărui privire este îndreptată sau nu spre mine. Continuă să citești →

Leontina GRIGORESCU – GENERAȚIA Y

 

cs_logo_sq-300Oamenii din ziua de azi… De fiecare dată când aud sintagma asta, gândurile mele își atașează imediat aripile uzate și zboară spre tărâmul tragediei, numit degradarea societății noastre dragi. Mă gândesc că de undeva a pornit totul, dar pe cine am putea da vina acesei decăderi? Cine ar trebui sa se facă responsabil de stadiul rușinos pe care l-am atins? Poate nu e așa de îngrijorător faptul ca respectul a ajuns doar un cuvânt frumos, prezent cu predilecție în dicționar și în romane Continuă să citești →