E pur și simplu natural să ne întrebăm ce urmează. După unu urmează doi, după luni urmează marți, după zi urmează noapte, după simulări urmează jale, dar ce urmează după moarte e o întrebare pe care mulți ne-o punem. Omul, creativ și înzestrat, a venit cu multe idei, câte și mai câte dovezi să-și susțină opinia, că de, când nu are geniala specie umană dreptate, ce mama… Să continuăm. Continuă să citești
Arhive autor: Cultura de sâmbătă
Sumar, anul V, nr. 2 (81)
Revistă lunară de cultură
Anul V, nr. 2 (81)
februarie 2017
Editori:
Ionuț CRISTACHE
Adrian CHIFU
Daniel TACHE
ARGUMENT
1. Ionuț CRISTACHE – Fratele Iosif
EDITORIAL DE FEBRUARIE
2. Ioana PIOARU – Calendar de februarie
CULTURĂ ŞI ISTORIE
3. Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…
4. Radu STATE – Istorie de Dâmbovița
5. Liliana STOICA – File de istorie
6. Silviu MILOIU – Din cronici de azi…
7. Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria
CULTURA URBANĂ
8. Pompiliu ALEXANDRU – Scurt-circuit
9. Radu PĂRPĂUȚĂ – La borta rece
10. Puiu JIPA – Așa o lipsă de… incultură
CULTURA POLITICĂ
11. Ștefan POPESCU – Fragmentarium…
CULTURA ONLINE
12. Mircea DRĂGĂNESCU – Arhivă sentimentală
13. Ioan VIȘTEA – Contrapuncte
14. Marius Alexandru DINCĂ – Treaba e simplă
CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
15. Ioan N. RADU – Oamenii de ieri și de azi ai Târgoviștei: arhitect Vasile ȚELEA
16. Gabriel ENACHE – Biografii contemporane – Atena Gabriela STOCHIȚĂ…
17. Violeta LEANCĂ – Povestea lui Mițu…
CULTURA DIASPOREI
18. Dana NEACȘU – America la noi acasă
19. Cristian Gabriel GROMAN – Londra la pas…
CULTURA IMAGINII
20. Erica OPREA – Lecția de zbor
21. Cornel MĂRCULESCU – Imagini de altădată
CULTURA JURNALISTICĂ
22. Bogdan CIUCLARU – Ciuclarisme
CULTURA ECONOMICĂ
23. Daniel CRISTESCU – Industria auto, noi oportunități pentru generațiile Y și Z
CULTURĂ ȘI CĂLĂTORIE
24. Ovidiu IVANCU – O plimbare pe facebook
INVITAŢI LA CULTURA DE SÂMBĂTĂ
25. Șerban FOARȚĂ – Alte rimelări
26. Ovidiu IVANCU – Ce am mai (re)citit în ultima vreme…
27. Dorin TUDORAN – Certocrația
28. Liviu ANTONESEI – Semnele timpului, februarie…
29. Cătălin STRIBLEA – Foc încrucișat de… februarie
30. Nicolae STAN – Ceață pe…Tamisa?
31. Costin TUCHILĂ – Punctul pe cuvânt
POEZIE
32. Octavian SOVIANY – Opt …
33. Mircea DRĂGĂNESCU – Alte oglinzi de nisip
34. Constanţa POPESCU – Patru…
35. Constantin CIUCĂ – Cele mai frumoase poezii
36. Alexandru SANDU – Alte taine
37. Puiu JIPA – Ji-pisme de sâmbătă
38. Ioan VIȘTEA – Cinci poeme…
39. Andreea GHICA – Băi…
40. Cristina Monica MOLDOVEANU – Omul cu buzele lipite
41. Mariana OPREA STATE – Un poem…
PROZĂ
42. Ionuţ CRISTACHE – Bătrâna Doamnă și aurolacul (roman în serial, episodul 9)
43. Radu PĂRPĂUȚĂ – Povestitorul
44. Gheorghe SCHWARTZ – Proza de sâmbătă
45. Pușa ROTH – Proză scurtă
46. Alexandra MOCANU – O apă mare
TRADUCERI
47. Octavian SOVIANY –Jacques Ellul – Metamorfoza burghezului
48. Șerban FOARȚĂ – Tălmăciri…
ESEU
49. Octavian SOVIANY – Sovianysme
50. Constantin CIUCĂ – Regele cu pene
51. Gabriel ENACHE – Cuțitul cu tEIȘ…
52. Cosmin BUSUIOC – Sociale; ce crede străinul despre România…
53. Daria STEMATE – Scrisul mic
54. Leontina GRIGORESCU – Acceptare
55. Liviu PANCU – Să pornim la drum!
CRONICA LITERARĂ
56. Gabriel ENACHE – Vlad ZOGRAFI; Efectele secundare ale vieții…
JUNIORII CULTURII DE SÂMBĂTĂ
57. Roxana CLOPOTARU – Poem…
58. Cristina ANGHEL – Roman în serial (Amintiri din praf de zgură, cap 1 și 2)
59. Larisa Ioana MILEA – Game over…
60. Alexandra NĂSTASE – Demonii întunericului
61. Ștefania DEFTU – Ironia sorții (episodul 1)
62. Toma MAGERIU – Două povești la 12 ani
Ionuț CRISTACHE – Argument
Fratele IOSIF
Mi-a fost elev… Un adolescent îngândurat, trist, prea matur pentru vârsta lui și mereu preocupat de lucrurile mărunte, acelea peste care noi trecem, de regulă, mult prea ușor… Ai grijă pe unde mergi, spuneau privirile lui lipite doar de pereții cojiți din jur, drumul e fragil și se înfundă într-o stâncă roasă de vânt. Aveam senzația, în apropierea lui că niște degete imense străpungeau un perete de granit răscopt. Continuă să citești
Ioana PIOARU – Calendar de februarie
Un fel de început
De câte ori m-am hotărât să fac ceva public, am făcut-o cu un nod în gât și-o strângere de inimă, cu sentimentul clar că gestul meu nu are niciun sens. Ce aș putea eu să spun lumii, fără să repet sau să dublez ceva spus de altcineva mult mai deștept și mai coerent? Probabil că nimic, dar expunerea publică e un exercițiu bun, chiar dacă (sau tocmai fiindcă) riști să pari penibil sau banal. Am acceptat să scriu aici dintr-un soi de masochism. Gândesc haotic, scriu dezlânat și subiectiv, am un simț al ridicolului cât casa poporului și totuși am acceptat, pentru că trebuie să mă trezesc, și nimic nu te trezește mai bine decât privirea (critică) a celuilalt. Continuă să citești
Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…
1. NATO, cu Trump și după Brexit – Theresa May, premierul britanic care va trebui să gestioneze Brexit-ul, a făcut o vizită în SUA, timp în care a avut firești întâlniri cu președintele Donald Trump. Theresa May este primul prim-ministru european cu care D. Trump se întâlnește, detaliu care, foarte probabil, nu e întâmplător. După o ședință de lucru, amândoi au repetat ideea că administrațiile pe care le conduc (și, prin extensie, țările lor) sunt decise să-și manifeste pe mai departe hotărârea de a întări alianța NATO. Continuă să citești
Radu STATE – Istorie de Dâmbovița
Petrolul dâmboviţean – o miză importantă la 1944
România, membră a Axei în anii celui de-al doilea război mondial va fi ţinta unor atacuri distrugătoare din partea aviaţiei aliaţilor, în special în zonele petroliere, vitale pentru armata germană. În Dâmboviţa au loc o serie de astfel de bombardamente în cursul anului 1944, ele începând cu raidul din 5 aprilie, unul intens, în cursul căruia au fost lansate asupra terenurilor petrolifere 22 de bombe. Atât armata germană, cât şi cea română au pierdut în cursul acestor lupte câte un aparat de zbor, două avioane inamice fiind şi ele doborâte. Continuă să citești
Liliana STOICA – File de istorie
ALIMENTAREA CU APĂ A ORAŞULUI TÂRGOVIŞTE
În anul 1908 încep consultările pentru aflarea celei mai bune soluţii în ce priveşte alimentarea cu apă a oraşului Târgovişte. Mai întâi s-a solicitat sprijin din partea Primăriei Capitalei, dar şi a Primăriei oraşului Focşani, care deţineau deja reţele de alimentare cu apă. O primă analiză amănunţită a problemei ne-o oferă d-l inginer B. Giullini, şeful Serviciului Apelor de pe lângă Primăria capitalei Bucureşti, cel care ulterior va fi contractat în scopul întocmirii proiectului şi devizelor pentru această amplă lucrare. Continuă să citești
Silviu MILOIU – Din cronici de azi…
1.Istorie de azi – Un guvern care se substituie justiției, parlamentului, instituțiilor menite și abilitate să-și spună un punct de vedere în cazul în speță. Decizii adoptate noaptea, pe ascuns, ca în cea mai neagră epocă a stalinismului. Refuzul dialogului și autismul mormântal. Un lider politic condamnat penal el însuși, cu procese pe rolul instanțelor de judecată, co-interesat și co-implicat în adoptarea unor decizii care să-l scape de eventuale decizii nefavorabile. Continuă să citești
Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria
George Enescu, restauratorul Bisericii Sfinții Împărați din Târgoviște (1919)
Biserica „Sfinții Împărați” din Târgoviste, a fost ctitorită la 15 septembrie 1650 de către Matei Basarab şi soția sa Elena, ca o replică a bisericii Stelea, edificată de Vasile Lupu în semn de împăcare față de domnul Țării Românești. A fost biserica favorită a voievodului Matei Basarab, având ca hram pe Sfântul Nicolae, hramul familiei lui, așa cum doamna Elena se îngrijea de cealaltă biserică, tot cu același hram, vechea ctitorie a lui Manea Vornicul și a jupâniței Vilae (1527), Biserica Sf. Nicolae Andronești, considerată biserica personală a doamnei. Prima pisanie a bisericii situată deasupra uşii de la intrare, scrisă pe piatră, făcând corp comun cu portalul, atestă ctitorul acesteia: ,,Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiiului şi cu sporul (D(u)hului s(fâ)ntu îndea / mnatu-s-au creştinul domnol Mateiu Basărab voevod i g(o)s(po)jda ego Ilina de / au zidit această s(fâ)ntî bisericî hramul s(fân)tăi Nicolae de în temelie pânî în să / v(â)rşit ca s(ă) le fie pomeană în veaci. Ispravnic Hagi Costandin. Pis m(e)s(e)ţa sep(tembrie) 15 dnă, văleat 7159”. Continuă să citești
Pompiliu ALEXANDRU – Scurt-circuit
N-ar fi rău să fie bine
Dincolo de văicăreala universală la care se pricepe orice om al țării acesteia, mă întreb de ceva vreme care ar fi setul de soluții efective la tot răul care bântuie națiunea aceasta. Nu mă refer la soluții care să înceapă cu „trebuie să”. Caut tehnici, metode concrete, pe care eventual să le aplic și eu. Ceva ingineresc, care are rezultate palpabile imediate în viața mea și a apropiaților mei, cu posibilitate de extindere. Îmi aduc aminte de un roman science-fiction în care unii se revoltau sistematic pe o planetă. Iar în toate sloganurile lor, în toate cerințele, nemulțumirile acestora era prezent cuvântul ACUM! Continuă să citești